După ce doi dintre arhitecții care au lucrat la proiectul Parcului „Romanescu“ au criticat montarea gardului în jurul insulei de la intrare, oficialii instituțiilor responsabile de mediu și cultură din Dolj au început să ia și ei atitudine împotriva a ceea ce pare o distrugere iremediabială a vegetației din cel mai mare parc natural al României. GdS v-a prezentat acum două zile ciudățeniile din proiectul tehnic al parcului din care rezultă că vor fi montați 46 de kilometri de țeavă pentru aspersoare, aleile carosabile vor avea o structură de jumătate de metru, iar sistemul de supraveghere pare desprins din filmele cu spioni. Culmea este că proiectul, care conține trei părți scrise și două desenate, care însumează circa 1.000 de pagini, nu are nici un capitol dedicat spațiului verde, deși utilajele au început să distrugă rădăcinile copacilor, unii specii rare. Toate acestea au fost posibile, şi pentru că Agenția pentru Protecția Mediului a considerat că, în proiectul de modernizare a Parcului „Romanescu“, monument istoric de categoria A, nu este nevoie de evaluare a impactului asupra mediului.
Acum câteva zile, craiovenii au fost intrigați când au constatat că insula de la intrarea în parc a fost împrejmuită cu un gard de peste un metru înălțime. Mulți au considerat că gardul strică imaginea parcului și că pune în umbră frumusețea naturală a spațiului unde este montat un adăpost pentru lebede, înconjurat de apă și nuferi. Oficialii primăriei au contraatacat, spunând că gardul figurează în proiectul de modernizare a parcului, care, la rândul lui, este avizat de Ministerul Culturii. Doi dintre arhitecții care au lucrat la proiect au reacționat, spunând că acel gard nu are ce căuta acolo. „În calitate de autor și, respectiv, consultant de specialitate pentru partea de arhitectură din proiectul intitulat Amenajarea de parcuri și grădini în municipiul Craiova – Parcul «Romanescu», elaborat în cadrul SC 360 Inginerie – Arhitectură – Urbanism SRL în anul 2014, precizăm faptul că parapetele (…) nu au fost prevăzute în proiectul respectiv. De asemenea, menționăm faptul că inițiatorii și/sau executanții parapetelor în cauză nu ne-au solicitat opinia, opinie pe care, în baza principiilor de deontologie profesională, am fi oferit-o cu certitudine, chiar și în absența oricăror obligații contractuale cu privire la execuția proiectului“, au spus dr. arh. Răzvan Lăcraru – proiectant și dr. habil. Hanna Derer – consultant, ambii profesori la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Proiectul parcului, care are circa o mie de pagini, nu include nici o prevedere despre existența gardului în jurul insulei, ci vorbește doar despre împrejmuirea parcului în integralitatea sa.
Parcul – răscolit fără evaluare de impact asupra mediului
Montarea gardului este, însă, cea mai mică problemă a Parcului „Romanescu“. La urma urmei, dacă se dovedește că nu figura în proiect, el poate fi demontat cu ușurință. Copacii seculari, unii dintre ei specii unice în țară, și vegetația călcată în picioare de utilaje, însă, nu mai pot fi înlocuite. Nimeni nu știe cât de mult afectează lucrările mediul ambiant. Iar imaginile prezentate de GdS arată că în parc are loc un adevărat dezastru ecologic. Utilajele taie haotic rețeaua de rădăcini a copacilor crescută în zeci de ani, pentru a face loc bordurilor sau intervin la distanțe foarte mici de copaci, mulți dintre ei, specii rare. În mod inexplicabil, din proiect lipsește un capitol dedicat spațiului verde, deși în preambul se menționează și reabilitarea spațiului verde. Pe ce suprafață, cum va fi el reabilitat, câți copaci sunt, care sunt speciile rare, la ce distanță minimă se pot apropia utilajele de ei? Nici un răspuns la aceste întrebări. În schimb, pe sute de pagini sunt prezentate în detaliu ce tipuri de betoane sau țevi trebuie folosite sau la ce adâncime trebuie montate.
Protejarea spațiului verde din monumentul istoric Parcul „Romanescu“ lipsește din proiect, deoarece Agenția pentru Protecția Mediului Dolj (APM) a considerat că nu se impune o evaluare a impactului asupra mediului. Pe lista de avize și autorizații necesare proiectului figura și avizul de mediu, obținut în februarie 2013. „În urma analizării documentației depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism și în raport cu poziția față de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii sau arheologice, zone cu restricții de construit, zonă costieră, având în vedere că: proiectul propus nu intă sub incidența HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; proiectul (…) nu intră sub incidența art 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, decide: clasarea notificării, deoarece proiectul propus nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată“, se arată în avizul APM Dolj. Agenția menționează, totuși, obligația de respectare a legislației privind protecția mediului și a administrării spațiilor verzi. Potrivit HG nr. 445/2009, parcurile nu figurează în lista supusă direct evaluării impactului asupra mediului și nici în lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului. Există, însă, punctul 13 al anexei 2 care dă posibilitatea evaluării, în cazul parcurilor tematice, dacă modificările sau extinderile din proiect pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. De asemenea, printre criteriile de selecție pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului din anexa 3 se regăsesc parcurile și rezervațiile naturale.
Berendei, Direcția pentru Cultură Dolj: „Vom sesiza Ministerul Culturii“
Atât directorul Gărzii de Mediu Dolj, Gheorghe Călinoiu, cât și reprezentantul Direcției pentru Cultură Dolj, Marcel Berendei, au declarat că, în cazul Parcului „Romanescu“, era nevoie de o evaluare, de un studiu amănunțit asupra modului în care sunt afectați copacii. „Vom trimite o scrisoare către Ministerul Culturii, prin care îl vom sesiza în legătură cu aspectele semnalate în Gazeta de Sud și sperăm să ia atitudine. Ei trebuie să verifice dacă ceea ce găsesc pe teren respectă avizul pe care l-au dat. Chiar dacă sunt puțini angajați acolo, ar trebui ca echipa de control să se miște repede. Lucrările trebuia făcute cu mai multă atenție. Dacă ar fi fost să dau eu avizul, aș fi cerut mai multe detalii despre proiect. Acolo este un mare pericol ca acei copaci ale căror rădăcini au fost tăiate să piară definitiv sau să aibă de suferit. Unii dintre ei sunt specii rare, unice în țară. Există riscul ca prin aceste lucrări parcul să piardă din valoare și nu să câștige. Proiectul ar fi trebuit să fie mai clar, să fi existat un RLV (plan – n.r.) pentru fiecare copac, în care să se știe exact poziția fiecăruia în planul parcului. Eu aș fi stabilit soluții pentru fiecare copac, eventual de însănătoșire. Ar fi trebuit acordată o atenție mai mare vegetației, dar din lucrări nu se vede așa ceva. Proiectul ar fi trebuit să fie ca o rețetă a unui medic pentru un bătrân. Trebuia să existe soluții de însănătoșire copac cu copac, tufă cu tufă. Pe noi nu ne-a vizitat nimeni de la Ministerul Culturii să ne întrebe dacă avem o opinie legată de acest proiect. Este, însă, posibil să fi fost la fața locului sau arhitecții să le fi prezentat proiectul și i-au convins să dea avizul“, a declarat arhitectul Marcel Berendei. Legat de lipsa evaluării impactului și a numeroșilor kilometri de conductă, Berendei a precizat că este o exagerare. „Parcul nu produce noxe, dar totuși este de importanță națională. Tu, ca agenție, nu te întrebi ce e cu parcul ăsta, apa este ok, există surse de poluare la nivelul aerului? Eu mi-aș fi pus aceste întrebări. Este inexplicabil de ce trebuie introduși 46 de kilometri de conductă de canalizare. Până acum nimeni nu a simțit nevoia unei canalizări și nu a protestat nimeni din acest motiv. Apa trebuie să curgă gravitațional, nu cu pompe, care se pot înfunda. Era necesară această canalizare? Eu știu că există microstații de epurare a apelor care costă circa 2.000 de lei. Parcul nu a avut canalizare, iar introducerea acestor conducte este o exagerare“, a mai spus el.
Călinoiu, Garda de Mediu Dolj: „Trebuia făcut un inventar al copacilor“
Despre importanța protejării copacilor a vorbit și directorul Gărzii de Mediu Dolj, Gheorghe Călinoiu. „Nu trebuie să fii specialist să-ți dai seama că lucrările nu se fac conform unor intervenții în zone de spații verzi. Utilajele trebuie să fie adecvate. Dacă intrăm pe internet, o să vedeți ce fel de utilaje lucrează în zona de parcuri. Eu aici făceam o licitație internațională. Este păcat că se întâmplă așa. Lucrările trebuie făcute, în primul rând, cu utilaje moderne, mai ales că bani sunt. Lucrările trebuie urmărite. Aici trebuia făcut un inventar al copacilor, ce soiuri sunt, la ce rezistă. Se pune în discuție la ce distanță de copac să intervii. Nu sunt un specialist, dar știu că rădăcinile se regenerează. Mă voi duce personal în parc“, a spus Călinoiu în cadrul emisiunii „Subiectele Zilei“ de la Alege TV.
