17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljSpitalul Regional nu-şi găseşte locul în Craiova

Spitalul Regional nu-şi găseşte locul în Craiova

Spitalul Regional ar urma să preia o parte din activitatea actualului Spital de Urgenţă (foto) (FOTO: Arhiva GdS)
Spitalul Regional ar urma să preia o parte din activitatea actualului Spital de Urgenţă (foto) (FOTO: Arhiva GdS)

Construirea celor trei spitale regionale, printre care și cel din Craiova, întârzie din cauza neînțelegerilor dintre autoritățile locale. În timp ce Comisia Europeană așteaptă să aloce câte 50 de milioane de euro pentru fiecare spital, edilii locali nu au reușit să stabilească nici măcar locurile unde ar putea fi construite acestea. Comisarul european Corina Crețu a criticat situația, iar ministrul dezvoltării, Vasile Dâncu, s-a plâns de lipsa consensului local. Reprezentanții Consiliului Județean Dolj au spus că nu este nici o neînțelegere, iar cei ai primăriei au precizat că au idei despre amplasament, dar așteaptă solicitări oficiale.

Comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, a declarat ieri, la Bucureşti, că 150 de milioane de euro, destinaţi construcţiei a trei spitale regionale în România, aşteaptă încă la Bruxelles, pentru care „nici măcar amplasamentele nu au fost definitivate“.
„A fost o luptă continuă să convingem Comisia Europeană să aloce aceşti bani pentru trei noi spitale regionale, iar la aproape un an de când am semnat Programul Operațional Regional, în iunie 2015, unde s-au prevăzut aceste spitale, nu există până la această oră nici locul unde vor fi amplasate aceste spitale, din păcate“, a spus Creţu la o conferinţă despre impactul POR 2007 – 2013.
Comisarul european a precizat că pentru Sănătate şi Educaţie, România are alocate 500 de milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020, iar pentru fiecare spital regional, 50 de milioane de euro.
„Domeniul sănătăţii mă preocupă în mod special. Pentru următorii ani, 280 de investiţii sunt prevăzute pentru a fi făcute pentru unităţi sanitare şi ambulatorii de specialitate în sate şi oraşe pentru 35 de unităţi de urgenţă în cadrul spitalelor judeţene şi pentru trei noi spitale regionale (…) Sunt foarte tristă să văd acum, în anul 2016, că nici măcar amplasamentele acestor trei spitale regionale nu au fost definitivate“, a spus Creţu.
Comisarul european a mai spus că nici una dintre investiţiile pentru următorul exerciţiu nu poate fi realizată pentru că nu a ajuns la Comisia Europeană harta infrastructurii serviciilor medicale care să prezinte nevoile clare ale judeţelor şi regiunilor României în domeniul sănătăţii.

Dâncu acuză certurile între politicienii locali

„Ca beneficiar, o să terminăm acest dosar al spitalelor regionale. (…) Am început deja negocierile legate de locaţie: Locaţiile sunt. N-a existat un consens pe plan local, din păcate, şi ani de zile politicienii locali s-au ciondănit câteodată în unele locuri pentru a pune o locaţie sau alta, dar acum în principiu eu ştiu că cele trei locaţii sunt deja stabilite. Mai trebuie foarte puţin, ne lipseşte această hartă a nevoilor medicale“, a declarat ministrul dezvoltării, Vasile Dîncu, prezent și el la conferință. El a precizat că, până în iunie, va fi finalizată harta nevoilor medicale pentru cele trei spitale. „Avem o echipă care se ocupă de problema spitalelor regionale. Deja se lucrează la harta nevoilor pentru servicii medicale pentru cele trei locaţii. Cred că asta se va termina până în luna iunie cel târziu. Celelalte elemente care ţin de greutatea de a implementa şi care erau legate de unitatea de implementare de la Ministerul Sănătăţii, care nu putea să funcţioneze cu doi oameni, au fost transferate spre Ministerul Fondurilor Europene împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale“, a mai spus Dîncu. De asemenea, fostul ministru al dezvoltării, Liviu Dragnea, a declarat că responsabilitatea pentru întârzieri aparţine autorităţilor locale, care „încă nu s-au hotărât pe ce amplasament să fie ridicate aceste obiective“. „(Problema – n.r.) trebuia rezolvată. Astăzi nu vorbesc de vina nimănui. Am zis să fim pozitivi, toată lumea să pună umărul, să cheme autorităţile locale din cele trei oraşe – Cluj, Iaşi şi Craiova – şi împreună să găsească o soluţie să depăşească stadiul de adrese trimise de la unii la alţii“, a declarat Dragnea.

Alina Tănăsescu, CJ Dolj: Nu există neînțelegeri

În timp ce oficialii de la București vorbesc de neînțelegeri la nivel local, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, Alina Tănăsescu, a comentat scurt: „Nu există neînțelegeri. Avem mai multe variante pentru amplasament, dar analizăm pentru a găsi cea mai bună soluție“. La rândul lui, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a declarat că municipalitatea are mai multe idei, dar așteaptă solicitări oficiale. „Eu nu am primit nici o hârtie. Avem idei (despre amplasament – n.r.), dar așteptăm solicitări oficiale, să știm ce suprafață cer pentru spital“, a spus primarul.

Craiova trebuie să contribuie cu zece milioane de euro

Construirea celor trei spitale, dacă se va întâmpla acest lucru, nu se va face numai cu bani de la Uniunea Europeană. Din cele o sută de milioane de euro alocate fiecăruia, 50 de milioane de euro sunt bani nerambursabili de la UE, 40 de milioane de euro sunt fonduri de la guvern, iar zece milioane de euro este contribuția fiecărei autorități locale. Acest lucru a fost precizat de fostul prim-ministru Victor Ponta cu ocazia unei vizite efectuate în Craiova în aprilie anul trecut. „Am negociat cu Comisia Europeană, cu Comisia Regio, cu doamna comisar Corina Crețu, și până la urmă am aprobat în guvern Memorandumul și proiectul cu cele trei spitale regionale – Craiova, Cluj și Iași. El (proiectul – n.r.) va fi finanțat prin POR în formula următoare: proiectul este de 100 de milioane de euro pentru fiecare spital regional și va fi finanțat după formula: 50 de milioane de euro contribuția UE, 40 de milioane contribuția guvernului și 10 milioane contribuția autorității locale. Eu zic totuși că și cele trei autorități locale sunt puternice și pot să bugeteze pe trei ani cele zece milioane de euro care reprezintă cofinanțarea“, spunea fostul prim-ministru la Craiova pe 7 aprilie 2015. Tot Ponta preciza atunci că terenul trebuia pus la dispoziție de autoritatea locală.

Idei multe, zero fapte

Ideea construirii spitalelor regionale a apărut în timpul guvernului Tăriceanu. Iniţial, s-a dorit construirea unor spitale de câte 800 de paturi. În 2008, a fost făcută chiar o licitaţie, anulată însă de Ministerul Sănătăţii pentru că fuseseră depuse numai oferte neconforme şi inacceptabile. În mai 2009, din cauza crizei economice, ministerul a decis ca unitatea sanitară să aibă doar 460 de paturi, dar procedurile au fost „înghețate“, iar licitația nu s-a mai ținut. Mergând pe această idee, Consiliul Județean Dolj a primit ca donație o suprafață de șapte hectare de teren în comuna Pielești din partea unui om de afaceri. Condiția era ca spitalul să fie construit într-un termen de maximum șapte ani, altfel donația se revoca. De atunci au trecut nouă ani. Ideea spitalelor regionale a fost repusă pe tapet și îmbunătățită în 2011, atunci când guvernul a aprobat un memorandum privind demararea construcţiei a şase spitale regionale de urgenţă prin parteneriat public-privat. Cele şase unităţi sanitare urma să fie construite în Craiova, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara şi Bucureşti. Costul estimat – 1,5 miliarde de euro. Ministerul Sănătății trebuia să pună la dispoziție terenul, firmele private construiau spitalul pe care îl primeau și în administrare pe o perioadă de 30 de ani. A fost doar o altă idee rămasă pe hârtie. Apoi a apărut oportunitatea fondurilor europene pe exercițiul financiar 2014-2020. În noiembrie 2014, ministrul sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, anunța de la Craiova că s-a semnat acordul cu Uniunea Europeană și că în februarie 2015 vor demara procedurile de licitație pentru construire. „Vestea bună este că s-a semnat deja acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, iar în luna februarie (2015 – n.r.) demarăm procedurile de licitaţie pentru lucrări şi ne apucăm să construim acest spital regional de la Craiova. Acesta va avea 900 de paturi şi va fi gata în maximum trei ani“, spunea Bănicioiu. A rămas doar o declarație de campanie electorală.

Craiova, aleasă pe motiv de risc seismic la SJU

Potrivit unui document obținut de GdS, finanțarea celor trei spitale este inclusă în Axa prioritară 8 „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale“. Ghidul de finanțare nu a fost încă redactat, deci până la lansarea unei posibile licitații pentru construirea propriu-zisă va mai trece mult timp. Craiova a fost inclusă pe listă, deoarece Spitalul Clinic Județean de Urgență „prezintă un risc seismic atât de ridicat, încât lucrările de reabilitare sunt imposibil de realizat, în timp ce starea spitalului pune în pericol viața pacienților“, după cum se arată în document. „În plus,  construcția spitalelor din Iaşi şi Craiova va conduce la o degrevare importantă a spitalelor universitare de urgență din București, de un număr mare de cazuri care, în prezent, nu pot fi tratate la nivel local și sunt transferate, implicând riscuri și costuri ridicate“, mai spune documentul. Conform unei expertize tehnice plătite de Ministerul Sănătății, consolidarea Spitalului Județean de Urgență din Craiova costă aproximativ 50 de milioane de euro. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS