În 2012, USL (PSD + PNL) a câștigat cursa pentru Primăria Craiova. Alegerile locale, derulate pe 10 iunie 2012, într-un singur tur de scrutin, au contabilizat 118.438 de voturi valabil exprimate, participarea la vot fiind de 42,20%. Candidatul Lia Olguța Vasilescu (USL) a strâns 57.383 de voturi (45,50%), fiind urmată de Antonie Solomon (UNPR), cu 51.448 de voturi (40,89%). Următorul candidat, Mărinică Dincă (PDL), a avut 9.781 de voturi (7,77%), lista fiind închisă de Ionel Pană (PP-DD), cu 4.552 de voturi (3,61%). Ca urmare, Consiliul Local Municipal (CLM) Craiova a avut următoarea componență: USL – 15 consilieri, UNPR – 7 consilieri, PDL – 3 consilieri și PP-DD – 2 consilieri. PNL și-a pus un viceprimar (Cristina Calangiu), iar PSD pe celălalt (Florentin Tudor). Tudor, declarat incompatibil de către ANI, a fost înlocuit ulterior cu Mihail Genoiu (UNPR) – după ce partidul propulsat spectaculos în CL de Antonie Solomon a schimbat tabăra PDL cu cea a PSD. Calangiu, arestată pentru corupție, a fost înlocuită cu Dan Dașoveanu (PSD, via PDL). În 2012, pentru a-și desemna candidatul la Primăria Craiova, USL a avut de ales între Pavel Badea (PNL) și Olguța Vasilescu (PSD). Acum este deja istorie că învingătoare în lupta internă a fost Olguța Vasilescu.
La alegerile din 2016, USL este spartă în PSD și PNL – întărit cu PDL, iar candidații propuși sunt aceiași: PSD – Lia Olguța Vasilescu, PNL – Pavel Badea.
A curs multă cerneală pe tema votului într-un singur tur/două tururi de scrutin. În 2015, PNL și PSD au mers împreună pe varianta votului într-un singur tur, calculând că vor avea câștig de cauză în fața partidelor mici. În 2016, PNL a calculat din nou și a decis că vrea două tururi, nefiind avantajată de prima variantă. Guvernul Dacian Cioloș nu s-a băgat în războiul PSD – PNL și se pare că anul acesta vom avea alegeri locale într-un singur tur, pe 5 iunie. La Craiova, PSD și PNL par convinse că își adjudecă primele două locuri, candidații interni din 2012 devenind acum gladiatori în arena electorală. Campania pe care o fac cele două partide este însă destul de ciudată. Spre exemplu, pentru PNL este dificil să denunțe proiectele comune cu PSD, din perioada 2012 – 2014. Voi enumera pe scurt câteva dintre proiectele controversate, despre care GdS a scris pe larg:
1. Târgul Municipal
În 2013, SC Piețe și Târguri SRL Craiova a încheiat un contract de concesiune cu Texind SA (firmă controlată de Andi Gaiu – fost politician PSD) un contract de închiriere de 15.000 euro/lună pentru un teren pe strada Caracal nr. 172B, destinat noului târg de săptămână. GdS a arătat că societatea patronată de CL Craiova plătea chirie fără să beneficieze de spațiu, iar lucrările demaraseră fără autorizație de construire. În decembrie 2015, s-a dovedit că târgul ars într-un incendiu nu avea nici autorizații de la ISU. Curtea de Conturi a validat cele scrise de GdS, imputând societății un prejudiciu de peste 100.000 de euro. În 2013, partidele s-au folosit de scandalul de presă ca să-l înlocuiască pe administratorul Cătălin Resceanu (susținut de PNL) cu Claudiu Neagoe (susținut de PSD).
2. Adăpostul canin de la Breasta
Primăria Craiova a atribuit o licitație publică la valoarea inițială de 1,87 milioane de lei (exclusiv TVA), suplimentată ulterior cu 455.000 de lei, către firma Team World Construct, pentru construirea unui adăpost canin. Societatea era înființată cu cinci luni înainte de licitație, iar GdS a subliniat acest lucru. Pentru articolul publicat în GdS, Lia Olguța Vasilescu a făcut plângere împotriva subsemnatului, cerând și daune de imagine în valoare de 100.000 de lei. După ce procurorul a soluționat plângerea cu NUP, primarul a atacat rezoluția în instanță, pierzând procesul. Ciudată reacția emoțională a doamnei primar la un articol care, în fond, nu o acuza de nimic.
Primăria recepționase adăpostul, însă după un control al Curții de Conturi a schimbat foaia și a dat în judecată societatea Team World, cerând daune de 1,5 milioane de lei pentru lucrări decontate și neefectuate. Procesul este pe rol.
3. Locurile de joacă
GdS a privit cu multă prudență intenția primăriei de a atribui un megacontract de circa 9.000.000 de euro destinat realizării de locuri de joacă pentru copii. Scandalul a izbucnit când s-a aflat că un loc de joacă era evaluat la 220.000 de euro. DNA a declanșat o anchetă în acest caz, ridicând câteva echipamente informatice din primărie. Ulterior, sub motiv că locurile de joacă nu sunt conforme, primăria a dat în judecată firma King Industrial Enterprises, cerând înapoi toți banii cheltuiți (13,8 milioane de lei) și 1 milion de euro daune morale. Disputa judiciară este pe rol.
4. Proiectul „Craiova Culturală“
Municipiul s-a angrenat în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, alături de alte 13 orașe din România. În acest scop, a alocat din bugetul local peste 1.000.000 de euro în perioada 2013 – 2015. Asociația care gestiona participarea orașului în competiție a cheltuit acești bani netransparent, după bunul plac. GdS a fost singura voce care și-a pus întrebări și a cerut explicații. Abia acum buboiul s-a spart și publicul poate să vadă ce se ascundea în spatele proiectului „Craiova Culturală“. Despre legalitatea finanțării din bani publici vom avea ocazia să discutăm pe larg, în următoarea perioadă.
5. Promisiunile electorale
Ca parte a USL, PNL a girat promisiunile electorale din 2012: 4.000 de locuințe în patru ani, crearea a 20.000 de noi locuri de muncă, anveloparea tuturor celor 3.000 de blocuri din Craiova etc. Aici voi trece doar în revistă stadiul acestor proiecte și voi face câteva observații. Investitorii chinezi de la Shandong Ningjiang Group se angajaseră să construiască 1.800 de apartamente pe strada Caracal și să le vândă la prețul-chilipir de 400 euro/mp, însă proiectul s-a oprit în toamna anului 2015, la scurt timp de la demararea lui, din lipsă de finanțare.
În ceea ce privește anveloparea, din cele 3.000 de blocuri au intrat pe listă doar 300, iar dintre acestea doar câteva au fost reabilitate pe fonduri UE. Referitor la locurile de muncă, ni se spune că în Craiova șomajul oficial este de doar 2%. Știm foarte bine însă că rata oficială a șomajului se referă la șomerii înregistrați voluntar la AJOFM. În realitate, „șomajul negru“, reprezentat de persoanele cu vârstă de muncă (16 – 64 ani), dar fără loc de muncă, atinge cote amețitoare.
Iată, deci, foarte pe scurt, câteva proiecte pe care PSD și PNL nu se vor ataca în campanie. Neinspirat, PNL a atacat PSD pe tema investițiilor în infrastructura școlară, declanșând săptămâna trecută Scandalul „Carol I“ – colegiul de elită a cărui clădire stă să se prăbușească. Calculul electoral este simplu: acolo învață 2.000 de elevi, vorbim deci de un potențial de 4.000 – 5.000 de votanți (părinți și profesori) direct afectați de situație, dar și de alte câteva mii de alegători sensibili la problemele din învățământ.
Pentru că nu se pot ataca reciproc pe multe proiecte comune, PSD și PNL aveau ocazia să se dueleze constructiv, participând la dezbaterile „Craiova Caută Primar“, organizate de Alege TV pe 17 februarie, 17 martie și 18 aprilie. Dezbaterile cetățenești au ca scop să aducă în fața craiovenilor toți candidații la funcția de primar, pentru ca aceștia să explice ce viziune au pentru viitorul orașului. În această săptămână, vom avea prima dezbatere, pe care telespectatorii o vor putea urmări joi (18 februarie), la Alege TV.
Până la această oră, avem confirmări de participare din partea următorilor potențiali candidați: Mihail Genoiu (UNPR), Horațiu Buzatu – Partidul Mișcarea Liberală și Mircea Năstase – ALDE. Din păcate, candidații PSD (Lia Olguța Vasilescu) și PNL (Pavel Badea) au declinat oferta de a participa la dezbaterile cetățenești, confirmând ceea ce scriam săptămâna trecută („Când cetățeanul devine candidat“ – 8 februarie 2016), că, atunci când cetățeanul devine candidat, egoul este lustruit de sondaje. Pe scurt, lucrurile stau cam așa: Olguța Vasilescu nu participă la dezbateri, iar fără Olguța nu vine nici Badea. Ceilalți candidați nu sunt pe măsura procentelor candidatului PNL. Poate că, în realitate, candidaților le este teamă de întrebările jurnaliștilor. Sau poate că unii dintre ei speră la un vot negativ, declanșat de dezvăluirile presei. Eu cred însă că alegătorii craioveni merită mai mult.
La alegerile din 2012, partidele care susțin cei doi candidați au adus la urne doar 67.800 de persoane din cei 260.000 de alegători cu drept de vot în Craiova, adică doar 26%. Cât din fostul USL înseamnă însă acum actualul PNL, migrat pe zona de dreapta unde este deja mare înghesuială politică? Învățat să tragă la aceeași căruță cu PSD, actualul PNL trebuie să demonstreze că știe să facă și altfel de politică dacă vrea să câștige din voturile celor 74% dintre craioveni pe care nu a reușit să-i convingă în 2012. Pe de altă parte, primarul PSD s-a erodat în funcție, multe promisiuni au rămas neonorate. Nu mai poate veni cu aceeași strategie ca acum patru ani. Chiar dacă nu digeră dezvăluirile din paginile GdS, chiar și PSD ar trebui să-și revizuiască unghiul de abordare și să participe la dezbaterile constructive, pentru cetățeni. Fiindcă, până la urmă, toți candidații sunt votați de cetățeni.
