Un nou Centru vechi pentru vechea Craiovă nouă



De aproximativ şase luni, Craiova are un nou centru – Centrul vechi. Dacă până anul trecut, fântâna muzicală era punctul de atracţie al craiovenilor şi locul lor preferat de întâlnire, acum acesta a devenit Centrul istoric. Craiova şi-a schimbat, încă o dată, centrul, aşa cum a făcut-o de mai multe ori de-a lungul istoriei.

Craiova este unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Atestată documentar din 1475, localitatea s-a născut la intersecţia unor drumuri comerciale, ce străbăteau ţara de la nord la sud, spre Peninsula Balcanică, şi de la est la vest, spre Occident. Iniţial, oraşul se dezvoltă multicentral şi este mai curând o aglomerare de mahalale. Prima cartografie a oraşului, datată 1835, numără 27 de astfel de mahalale, dintre care se mai păstrează astăzi doar o denumire – Valea Vlăicii. Casele sunt mari şi înconjurate de terenuri şi moşii, grupate în jurul câte unei biserici. Acest model premodern, fără un centru vizibil, nu a supravieţuit. Vicisitudinile istoriei şi-au pus amprenta asupra dezvoltării urbane. „Craiova a trecut prin multe cutremure mari şi incendii şi din vechile case, de cele mai multe ori, au rămas doar pivniţele. Una dintre cele mai vechi clădiri din Craiova este actualul Tribunal, fosta Casă Glogoveanu, al cărui parter a fost ridicat în jurul anului 1800“, spune arhitectul Marcel Berendei. Majoritatea clădirilor din Craiova pe care noi o ştim acum sunt ridicate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Ceea ce înseamnă clădiri extrem de recente, dacă este să ne raportăm la alte oraşe cum ar fi Sibiul (unde cea mai veche clădire, Poarta Scărilor, datează din secolul XIII) sau Sighişoara, ale cărei ziduri din secolul XV se află încă în picioare. Este, poate, primul paradox al Craiovei – un oraş vechi ca atestare şi istorie, dar nou din punct de vedere urbanistic. Craiova este un oraş tipic de câmpie, dar cu dezvoltare atipică. Acest lucru are o explicaţie simbolică, susţine sociologul Constatin Crăiţoiu: „Una dintre principalele funcţii ale unui centru urban este cea administrativă. Acolo găseşti instituţiile statului – primăria, prefectura etc. Ca într-o tabără de război, centrul administrativ joacă rolul de centru de comandă. Centrul concentrează puterea şi este apărat, în mod simbolic, de periferii“.

Centrul oraşului: de la Piaţa „Elca“ la Piaţa „Buzeşti“ sau oraşul cu mai multe centre

Primul nucleu în jurul căruia se construieşte oraşul este actuala Piaţă Veche sau Piaţa „Elca“ aşa cum mai era ea cunoscută. Aici exista centrul politic (Casa Băniei), religios (Biserica „Sfântul Dumitru“) şi comercial (Piaţa „Elca“). Zona se dezvoltă în special în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, mai ales după construirea Hanului Hurez (din care acum se mai păstrează un zid, înglobat într-un restaurant rustic). Ocuparea Olteniei de către austrieci prin Pacea de la Passarowicz (1718) aduce o schimbare radicală pentru Craiova – fluxul de mărfuri nu mai circulă spre Imperiul Otoman (axa nord-sud), ci spre Imperiul Habsburgic (axa este-vest). Extinderea spaţiilor comerciale se produce pe actualul traseu al străzilor Madona Dudu, Lipscani şi România Muncitoare. Prin urmare, şi centrul oraşului îşi schimbă locul. El este situat acum la intersecţia acestei rute cu Calea Unirii (Uliţa Mare, cum era denumită atunci), loc denumit „Răscruciul Mare“. Este pusă în valoare a doua funcţie importantă a centrului unui oraş – cea comercială. „Este cam ce se întâmplă în Paris pe Champs-Élysées, unde este o chestiune de prestigiu pentru o firmă să aibă acolo deschis un magazin“, spune sociologul Constatin Crăiţoiu. Primul studiu de urbanism al zonei centrale a Craiovei datează din 1916, după cum afirmă Marcel Berendei într-un studiu intitulat „Craiova în primele decenii ale secolului XX“ (revista Ramuri, nr 3/2012). La vremea aceea, inginerul M. Colleanu şi arhitectul Ion Dimitrie Berindei au realizat un plan de sistematizare „a adevăratului centru al oraşului sau cel mai vechi cartier cuprins între străzile A.I. Cuza la nord, Unirii la vest, M. Kogălniceanu la sud şi str. Fraţii Buzeşti la est“. În urma acestui proiect se realizează străpungeri noi şi apar străzi numite azi Theodor Aman, Panait Moşoiu sau C. Nicolăescu-Plopşor. Odată cu instaurarea comunismului, centrul oraşului se mută din nou. Funcţia administrativă devine mult mai importantă decât cea comercială, prin urmare zona dintre primărie şi palatul administrativ devine zona centrală a urbei. După cutremurul din 1977, acest lucru devine şi mai evident, deoarece Nicolae Ceauşescu decide ca vechea Cale a Unirii să fie demolată. Dispar clădiri care făceau farmecul zonei centrale şi abia este salvat hotelul Minerva. „Când s-a vorbit de sistematizare pe Calea Unirii, se punea în discuţie să se demoleze Minerva. Toţi am sărit în sus şi am spus: «Domn’e, nu se poate! Craiova fără Minerva nu mai este Craiova!»“, a povestit arhitectul Dumitru Cernătescu. Construirea magazinului Mercur consolidează rolul de centru al acestei zone. Pe parcursul a peste 50 de ani, aici este locul unor evenimente care marchează istoria oraşului, cum ar fi vizita generalului Charles de Gaulle din 1968 sau Revoluţia din 1989. Ca semn al importanţei acestei zone, aici este amplasată după 1990 statuia lui Mihai Viteazul, care zăcuse ani la rând în curtea Muzeului de Artă. Mai mult, în 2007, centrul capătă numele de „Piaţă Socio-Umană“ şi aici se construieşte fântâna muzicală, care devine reperul central al oraşului. Trei ani mai târziu, municipalitatea depune un proiect pentru accesarea de fonduri europene în vederea reabilitării centrului istoric. În octombrie 2013, încep lucrările, iar în 2015 ele sunt încheiate şi craiovenii mai au acum încă un centru – cel istoric. Noul centru îşi pune în valoare altă funcţie socială importantă, cea de comuniune. „În centru, oamenii ies pentru a fi împreună, pentru a împărtăşi evenimente – concerte, festivaluri, parade militare etc. Să fii împreună înseamnă să fii parte din grupul social şi marea importanţă a întâlnirii este că oamenii devin conştienţi unul de altul“, susţine sociologul Constantin Crăiţoiu.

După 19 luni de muncă

De aproximativ şase luni, centrul istoric a prins viaţă, după ce a fost un adevărat şantier timp de 19 luni. Ideea în jurul căreia a fost construit proiectul a fost de a readuce în zilele noastre atmosfera anilor 1900. Dincolo de proiectul municipalităţii, a fost o mobilizare a locuitorilor din această zonă, care au dat o nouă faţă imobilelor în care locuiesc. Odată ce lucrările de refacere a faţadelor clădirilor au luat sfârşit, au ieşit la lumină detalii ce au zăcut ascunse timp de decenii, arhitectură deosebită, impresionantă, ce zăcea ascunsă sub stratul gri de tencuială şi praf. Centrul istoric a devenit pietonal, au fost montate băncuţe, coşuri de gunoi cu scrumieră, plăcuţe cu denumirile străzilor de ieri şi de azi, felinare, iar spaţiile verzi au fost umplute cu flori. A fost construit pavajul pe strada Nicolaescu-Plopșor, în zona Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman“, granitul a fost impregnat în toată zona cu o substanță care să nu permită apei să treacă, au fost montate infochioșcuri. Gardul din fier forjat ce împrejmuia Biserica „Sfântul Ilie“ de la intersecția străzilor Lipscani cu Nicolaescu-Plopșor a fost demolat, iar terenul care înconjoară biserica și care fusese folosit drept curte de lăcaşul de cult a fost transformat în piaţetă publică. Din loc în loc, în centrul Craiovei au fost montate statui în mărime naturală. Cinci opere de artă, plasate în Piaţa „Buzeşti“. Pe timp de noapte, reflectoarele din paviment pun în lumină lucrările de artă. Tot în Piaţa „Buzeşti“, calcanul în care se remarcă peisaje din 1900 înfrumusețează Centrul vechi. Unul dintre cei care au contribuit la realizarea acestuia este artistul plastic Lucian Irimescu: „La un moment dat am primit o temă, aceea a calcanelor care să revitalizeze unele ziduri moarte din Centrul istoric. Este un exerciţiu care înseamnă păstrarea unei istorii, actualizarea prezentului şi o ţintă pe viitor. Am participat cu plăcere şi am descoperit că unele dintre ideile mele chiar s-au fructificat. Este vorba despre calcanul din Piaţa «Buzeşti» sau Piaţa «Belle Epoque», cum o numesc eu“.

„Sunt plăcut surprins să văd cum clădirile vechi sunt conservate atât de bine“

Cele zece străzi: Lipscani, România Muncitoare, Olteţ, Panait Moşoiu, Theodor Aman, Nicolăescu Plopşor, Romain Rolland, Traian Demetrescu, Fraţii Buzeşti, Dreptăţii au reînviat. La ceas de seară sau în weekend, indiferent dacă sunt sau nu organizate manifestări, centrul oraşului vibrează şi te întrebi unde au stat ascunşi aceşti oameni până acum.


Copii, tineri, craioveni de toate vârstele ies la plimbare în Centrul istoric. Am luat la pas centrul Craiovei într-o zi oarecare, zi în care nu fuseseră anunţate nici un fel de evenimente care să scoată oamenii în stradă. Am găsit pe străzile Centrului istoric artişti plastici veniţi din toată ţara la o tabără special organizată pentru ei de un iubitor de artă, de creatoarea de modă și artista Ilinca Butucea. Am avut astfel şansa să aflăm cum văd aceşti artişti oraşul nostru, cum li se pare schimbarea, ce i-a impresionat cel mai mult. Părerea generală: Centrul istoric al Craiovei, unul dintre cele mai frumoase din țară! George Leteanu activează în cadrul Cenaclului „Arta“, al Uniunii Artiştilor Plastici. A participat, asistându-i pe profesorii Tatiana Pogonat şi Ovidiu Boldura, la restaurarea Mănăstirii Voroneţ. Este impresionat de Craiova, este impresionat de Centrul istoric, de noua faţă a oraşului nostru. „Vin în Craiova anual, la tabăra de artă plastică. Anul trecut, Centrul istoric al oraşului Craiova era un şantier. Astăzi, însă, este cu totul aparte. Trebuie să mărturisesc că sunt profund impresionat. Am avut sentimentul că mă aflu într-un alt oraş, unul cu totul diferit faţă de tot ce văzusem înainte. Sunt plăcut surprins să văd cum clădirile vechi sunt conservate atât de bine. Centrul Craiovei este o îmbinare de vechi şi modern. A păstrat însă acea tentă veche, acel aer care te face să visezi, să îţi doreşti să descoperi. Mă bucur că a devenit doar pietonal, că accesul maşinilor a fost interzis. În fiecare seară am stat până târziu să admir Centrul istoric. Nu îmi venea practic să mai plec. Simţeam că şi oamenii din jurul meu aveau acelaşi sentiment. Ce este şi mai surprinzător este faptul că schimbarea a fost extrem de rapidă. Aveţi un oraş frumos, un muzeu de artă extraordinar cu colecţii impresionante. Sunt o adevărată comoară. Din primele momente am decis că trebuie să transpun în picturile mele Biserica «Sfântul Ilie». Nu ştiu cum simt craiovenii această schimbare, dar pentru mine biserica de la intersecţia acestor două străduţe a răsărit ca o floare! Ai un sentiment aparte când o priveşti. Am descoperit multe case cu arhitectură aparte, sunt cadre ideale pentru a le transpune în opere de artă! Vizita din acest an din Craiova m-a convins că trebuie să revin, că trebuie să pun Oltenia pe lista priorităţilor mele“, a povestit George Leteanu.

„Îmi place că se păstrează arhitectura, iar florile de la ferestre dau un aer boem“

Şi Ina Ioana Iordan, artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor Plastici Constanţa, a fost prezentă timp de zece zile în oraşul nostru. A venit tot la aceeaşi tabără de artă plastică organizată de Ilinca Butucea. „Este nemaipomenită Craiova“, susţine artista. „Am văzut, practic, Centrul istoric al Craiovei în toate etapele… Mă bucur că se pune foarte mare accent pe clădirile vechi. Îmi place foarte mult faptul că fiecare casă veche are o plăcuţă, pe care este trecută povestea acelei case. Este nemaipomenit! În Constanţa, de exemplu, nu văd acest lucru. Este suficient să te opreşti în faţa acestor clădiri monument şi afli a cui a fost casa, în ce an a fost construită. Este un lucru inedit, care ţine şi de suflet. Aveţi norocul să aveţi clădiri superbe. Îmi place că se păstrează arhitectura, iar florile de la ferestre dau un aer boem. În plus, culorile de pe aceste clădiri sunt proaspete, îţi bucură ochiul. Şi statuile care sunt prin centru sunt inedite. Poate în alte oraşe mai sunt, însă în Constanţa nu. Oraşul dumneavoastră a renăscut. Fiind pasionată de pictură, am ales să transpun în imagini strada Lipscani. Prima clădire pe care am hotărât să o pictez a fost clădirea Mitropoliei care este extrem de frumoasă. Vreau să transpun în ulei Centrul istoric“, a spus Ina Ioana Iordan.

„Mi se pare totul unitar“

Şi artistul plastic Gheor­ghe Coman, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Bucureşti ale cărui lucrări se găsesc în colecţii particulare din ţară şi din străinătate (Germania, Turcia, USA, Vietnam, Israel, Belgia, Canada, Elveţia, Olanda, Estonia, Franţa) a avut decât cuvinte de laudă despre Centrul istoric al Craiovei. „Îmi amintesc Craiova de acum zece ani: gri, tristă, pustie… Este mult schimbată, arată extraordinar. Îmi place că s-au restaurat clădirile vechi. În Bucureşti, de exemplu, a fost un tăvălug care a ras case de patrimoniu, monumente istorice. Mai e ceva care-mi place. Mi se pare totul unitar, mai unitar decât Lipscaniul din Bucureşti, unde casele sunt văruite într-o varietate de culori. Aici s-a găsit o unitate. Şi curăţenia din Centrul istoric. Eu, prin excelenţă, sunt un artist plastic citadin, tocmai din acest motiv am rămas impresionată de casele de aici. Prima clădire însă pe care am ales să o pictez este Biserica «Sfântul Ilie» care are şi o istorie aparte. Consider însă că ar avea nevoie de nişte lucrări de restaurare pentru că în timp pictura a avut de suferit“, a spus Gheor­ghe Coman.

„Ne-am săturat de griul blocurilor în care trăim, de cenuşiul caselor, de tristeţea oamenilor“

Nu doar vizitatorii oraşului nostru sunt impresionaţi de Centrul istoric. Craioveanca Margareta Mirea a mărturisit că Centrul vechi a devenit locul preferat în care să iasă la plimbare. „Sunt impresionată de calcanul din Piaţa «Buzeşti». Simţi că un colţ din trecut te priveşte cu atenţie azi… Iubesc aceste case frumos zugrăvite, cu flori la ferestre. Îmi place că a devenit spaţiu pietonal, că nu se mai circulă cu maşina, că e linişte, dar, în acelaşi timp, vibrează. Cred însă că ar trebui să existe locuri şi pentru noi, cei nu foarte tineri, poate cluburi de socializare, cluburi în care să auzim muzica tinereţii noastre“, a spus Margareta Mirea. La fel de impresionată am găsit-o prin Centrul istoric al Craiovei şi pe Loredana Marin: „Îmi place foarte mult Centrul vechi. Îmi plac calcanul, statuile, casele refăcute. Mă bucur că au fost deschise multe terase. Simţi că este o continuă sărbătoare. Ne-am săturat de griul blocurilor în care trăim, de cenuşiul caselor, de tristeţea oamenilor, de liniştea aceea apăsătoare. Acum, Craiova trăieşte! Este alt oraş, este un loc în care cu mândrie îţi aduci prietenii din provincie sau din alte colţuri de ţară sau lume. Este uimitor cum oraşul a prins viaţă. Sunt seri în care terasele şi restaurantele sunt arhipline şi eşti nevoit să aştepţi minute în şir până se eliberează o masă. Am fost prezentă la toate manifestările organizate în Centrul vechi, fie că vorbim de spectacole stradale, de dans, spectacole cu păpuşi, muzicale“.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 5 octombrie 2015

Actualitate

» Prognoza meteo pentru marţi şi miercuri
» Titus Corlățean, la DNA
» Instanţa a hotărât că Gică Popescu poate fi eliberat, însă decizia nu este definitivă
» Premiul Nobel pentru medicină a fost luat pentru o nouă terapie împotriva malariei
» Catastrofă soldată cu peste 130 de morți și 600 de dispăruți, în Guatemala

Publireportaj

» Încă 22 de milioane de euro atrase de Consiliul Judeţean Dolj

Local

» Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni în Oltenia şi la munte

Dolj

» Locomotivele ELECTROPUTERE Craiova, subiect de război judiciar
» Cabinetele medicale școlare încearcă să ia notă de trecere
» Cine va furniza laptele și cornul elevilor din Dolj
» Modernizarea rețelelor de apă și canal trece prin buzunarul craiovenilor
» Mita pentru contractele CFR a plecat și de la Craiova
» Ați rămas fără asfalt?
» Primăria pregătește taxele și impozitele pentru 2016
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Craiova: Conferinţa Internaţională de Sisteme Electromecanice şi Energetice, la a 10-a ediție
» Craiova: Se lansează proiectul „Lecția de fapte bune”
» Craiova: Colegiul Național ”Carol I” premiat de Universitatea Politehnică
» Dolj: Prins la furat de combustibil
» Hramul Catedralei mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova

Gorj

» Noul stadion, ţinut în loc de autorizaţia de construire
» Ce a păţit un bărbat care a găsit zeci de cartuşe într-o gospodărie
» Doi şefi din IPJ, în vizorul procurorilor pentru abuz în serviciu
» La Târgu Jiu se deschide a 30-a locație din Rețeaua Națională de Colectare
» Fabrica germană de cabluri, în aer
» Gorj: Comisarul șef Ionete, la Parchet
» Gorj: Trimis în judecată pentru că a încercat să îşi decapiteze amicul

Mehedinţi

» Mehedinţi: Incendiu provocat la un depozit de furaje
» Comisarul şef de poliţie Mircea Vasilan, şeful Poliţiei oraşului Baia de Aramă, a trecut în rezervă
» Mehedinţi: Cercetați pentru tăiere ilegală de arbori
» Mehedinţi: La volan sub influența alcoolului
» Mehedinţi: Peste 400 de şoferi indisciplinaţi au fost sancţionaţi

Vâlcea

» Vâlcea: Transportul de persoane şi de mărfuri, sub lupa poliţiştilor
» Vâlcea: Accident mortal în Berbeşti
» Încep Conferințele practice pentru tineri BookLand Evolution în Râmnicu Vâlcea
» Expoziţie a tinerilor arhitecţi din Râmnicu Vâlcea

Sport

» „Dorim să simplificăm ecuaţia calificării“
» Trofeul „Zlotea“ a plecat la Nădlac
» Doană și Necula, pe podium la senioare
» Două prietene s-au bătut între ele pentru aur
» Fotbal – Meciul România – Finlanda se va disputa cu spectatori
» Fotbal – Ibrahimovici, cel mai bun marcator din istoria clubului Paris Saint-Germain
» Tenis (f): Perechea Begu/Niculescu, eliminată în primul tur la China Open
» Fotbal – Exclusiv: CSU Craiova merge în cantonament la Govora
» Fotbal – CSU Craiova a avut un weekend bun și la juniori

Educatie

» CN „Carol I“, premiat de Universitatea Politehnică București
» ISJ Dolj face bilanțul: Elevii absentează, profesorii migrează
» Elevii din clasele IX-XI pot obţine bursă gratuită de studii în SUA, prin programul FLEX

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei

Top