Când se plătește impozitul pe venitul din agricultură

Agricultorii au două termene legale pe final de an pentru a-și achita dările către stat. Normele de venit sunt ceva mai mici, astfel că impozitele aferente sunt ușor diminuate față de primii ani în care s-a aplicat prima dată impozitul pe venitul din agricultură, altul decât cel din arendă. În același timp, potrivit legii, impozitul pe arendă și contribuția la Sănătate de 5,5% sunt reținute de către arendași din banii cuveniți proprietarilor de terenuri, urmând a fi plătiți ulterior de firma arendașă la Fisc, în luna următoare celei în care a fost reținut de la țărani.

Agricultorii care au de plată impozitul pe veniturile din agricultură, la norme de venit, trebuie să își pregătească banii pe care îi au de achitat la stat sub forma impozitului aferent anului 2015. Primul termen de plată este 25 octombrie 2015, dar pentru că data pică într-o zi nelucrătoare, persoanele care lucrează pământuri și cresc animale au data de 26 octombrie ca termen pentru plata a 50% din impozitul pe venitul agricol. Cealălaltă jumătate trebuie achitată până la mijlocul lunii decembrie. Ei au avut termen până la 25 mai să depună la Fisc declarația prin care să spună ce suprafețe lucrează și câte capete de animale cresc în gospodărie. După depunerea declarației, Fiscul le calculează impozitul aferent, la normele de venit stabilite prin actele normative în vigoare. Iată ce norme de venit există în agricultură la principalele produse și ce impozite trebuie să achite anul acesta doljenii care lucrează în agricultură. Un reprezentant al Fiscului a explicat pentru GdS cum se calculează acest impozit. „Pentru anul 2015, circa 90% dintre agricultori și-au depus declarația. Calculul impozitului pe venit se face în funcție de normele de venit propuse de direcțiile pentru agricultură și aprobate de direcțiile regionale ale finanțelor publice. Conform prevederilor articolului 73, aliniatul 4 din Codul Fiscal, se impozitează doar în cazul în care au peste două hectare de teren. Norma de venit anuală pentru Dolj, pentru fiecare hectar cultivat cu cereale, este de 325 de lei, deci impozitul pentru suprafața ce trece de două hectare este de 52 de lei pentru fiecare hectar în plus (325 de lei x 16% = 52 lei – n.r.). Dacă un contribuabil are zece hectare, atunci va plăti impozit pentru opt hectare, aplicând 16% la norma de venit pe hectar, de 325 de lei“, a explicat directorul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu. El a mai spus că la legume în câmp, norma de venit este de 1.750 de lei la hectar pentru doljeni, iar impozitul aferent este de 280 de lei pe hectar pe an. Doar agricultorii care cultivă peste 0,5 hectare de legume în câmp sunt obligați să achite acest impozit. Cei care cultivă peste 0,2 hectare de legume în solarii sau sere au o normă de venit de 4.000 de lei anual pe hectar, adică atâta este estimat venitul realizat pe un hectar de legume crescute în spații protejate. Impozitul aferent este de 640 de lei pe hectar, anual. Acesta este cel mai mare impozit care iese în funcție de normele de venit anuale aplicabile Doljului. Și cei care se ocupă cu zootehnia au de plată impozit pe venitul rezultat din această activitate. Crescătorii de bovine care au mai mult de două vaci vor plăti la Fisc un impozit de 56 de lei pe an, aferent unei norme de venit de 350 de lei anual.

Impozitele sunt ceva mai mici

Dacă în anii anteriori normele de venit erau ceva mai mari, rezultând un impozit mai mare, acum s-au diminuat și, implicit, au scăzut și impozitele. În anul introducerii impozitului pe venitul agricol, de exemplu, norma de venit la cereale era de 490 de lei pe an, cu un impozit de 78 de lei. Acum, norma la cereale este de 325 de lei pe hectar, deci impozitul este mai mic, ajungând la 52 de lei pe hectar. Directorul DGRFP Craiova spune că dacă impozitul respectiv nu va fi achitat până la termenele stabilite prin lege, agricultorii vor fi nevoiți să plătească dobânzi și penalități de întârziere. Antonescu a mai spus că dacă nu se achită impozitul nici după trimiterea deciziilor accesorii, atunci se va trece la prima formă de executare silită a datornicilor, care este somația.

Impozitul pe arendă se plătește separat

La fel ca și anii anteriori, impozitul pe arendă se plătește separat de impozitul pe venitul din agricultură și are un alt regim. Arendașii rețin acel impozit din totalul veniturilor datorate agricultorilor, chiar dacă aceștia ar urma să primească arenda sub formă de produse agricole. Arendașul reține 16% din venit și 5,5% contribuția la asigurările sociale de sănătate. După ce reține acel impozit, arendașul este obligat să-l plătească la stat. Banii reținuți la sursă de la agricultori trebuie achitați la primul termen din luna următoare, pentru luna în care s-a făcut plata. Chiar dacă primesc produse agricole sub formă de arendă, agricultorilor proprietari de terenuri li se calculează arenda în funcție de prețurile medii ale produselor agricole aprobate la nivel de județ și agreate de Fisc, după cum urmează: grâu – 0,55 lei pe kilogram; porumb – 0,40 lei pe kilogram; floarea-soarelui – 0,90 lei pe kilogram; tomate – 1,5 lei pe kilogram; struguri de vin – 1,5 lei pe kilogram; struguri de masă – 2,5 lei pe kilogram; orez – 0,4 lei pe kilogram; ardei – 1,4 lei pe kilogram etc.