pentru comiterea infracțiunii de luare de mită (FOTO: Arhiva GdS)
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că medicii nu au dreptul să primească de la pacienți plăți suplimentare sau donații, așa cum prevedea un articol din Legea drepturilor pacientului. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 5 august și este obligatorie.
Medicii care primesc bani de la pacienți nu mai pot invoca prevederile Legii drepturilor pacientului. Aceasta este decizia luată de judecătorii Curții Supreme, care au stabilit că medicii nu au nici un drept să primească donații sau plăți suplimentare de la pacienții pe care i-au tratat. Potrivit art. 34, alin. 2 din Legea drepturilor pacienților, „pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii“. Judecătorii Curții Supreme susțin că tocmai expresia „cu respectarea legii“ este problema.
„Chiar dacă se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăţi suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident că «respectarea legii» se referă atât la respectarea legii de «pacient», cât şi la respectarea legii de «angajaţii unităţii». Este posibil ca pacientul să ofere plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii (împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală), însă primirea acestora să nu se facă de către «angajaţi» cu respectarea legii deoarece chiar legea interzice primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă“, au reținut judecătorii Curții Supreme.
Este vorba de Statutul funcționarilor publici, care interzice acestora să solicite sau să accepte, direct sau indirect, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje. Instanța a mai amintit și art. 31 din același statut, în care scrie clar că, pentru activitatea lor, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, dar și la prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
Trebuie spus că, în decembrie 2014, Curtea Supremă a decis că medicii angajați cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate au calitatea de funcţionar public, motiv pentru care se supun Statutului funcționarilor publici.
Medicii nu au dreptul să primească donații de la pacienți
În final, instanța a ținut cont de decizia luată în decembrie 2014 și a decis că „fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege“.
În plus, Curtea Supremă a mai reținut că, dacă medicii ar avea acest drept, ar fi „mai egali“ decât alți funcționari publici cărora le este interzis să primească donații sau alte plăți suplimentare. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 0590 din data de 5 august și este obligatorie pentru instanțele de judecată.
Curtea Supremă a cerut puncte de vedere de la instanțe, iar magistrații Curții de Apel Craiova au suținut că art. 34 din Legea drepturilor pacientului nu dezincriminează infracţiunea de primire de foloase necuvenite, dar nici infracţiunea de luare de mită. De asemenea, judecătorii Tribunalului Mureş au explicat că dispozițiile acestui articol de lege sunt neconstituţionale, întrucât încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi creează o discriminare faţă de celelalte categorii de funcţionari publici care nu pot primi astfel de plăţi suplimentare sau donaţii, fiind de natură să acopere o infracţiune.
Medici prinși cu șpagă
În ultimii ani, instanțele au condamnat mai mulți medici din Craiova sau Dolj prinși primind șpăgi de la pacienți.
Astfel, pe 16 octombrie 2012, medicul ortoped Dan-Nelu Anușca de la Spitalul de Urgenţă Craiova a fost prins în flagrant în timp ce primea 1.200 de lei și 400 de euro de la sora unei paciente care urma să fie operată. După flagrant, doctorul Anuşca a susţinut că cei 400 de euro reprezentau o parte din contravaloarea materialelor medicale ce urma să fie folosite la operaţie, iar cei 1.200 de lei îi dăduse pacienta pentru a sponsoriza o parte din cheltuielile cu organizarea unui congres ştiinţific medical la Craiova.
Pe 14 martie, anul trecut, dr. Anușca a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
Un alt medic prins cu șpagă este Radu Nicon, ginecolog la Clinica I Obstetrică-Ginecologie a Spitalului de Urgență Craiova. Acesta a fost reclamat de o elevă, care a susținut că medicul i-a cerut 500 de lei pentru o întrerupere de sarcină. Pentru că nu a avut toții banii, medicul a trimis-o să-și amaneteze bijuteriile. Pe 20 iunie, anul trecut, dr. Nicon a fost condamnat la un an și opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită.
De asemenea, în ianuarie 2014, medicul Khalil Barham, ginecolog la Spitalul din Segarcea, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru mai multe infracțiuni de luare de mită. Medicul a fost prins în flagrant pe 22 martie 2012, în urma unei acţiuni a ofiţerilor Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj. Flagrantul a fost pus la cale de ofiţerii anticorupţie, după ce o pacientă a medicului Barham s-a plâns că acesta i-a cerut 1.000 de lei pentru o cezariană.
Șpăgile din spitale
Un studiul coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), aplicat la nivel național de institutul CSOP, a arătat că mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public în 2014, au recunoscut că au oferit atenții sau bani medicilor. În ceea ce privește pacienții spitalizați, pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre respondenți au declarat că au oferit bani sau atenții medicilor, 34% – asistentelor și 25% – infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenți au oferit bani sau atenții și cadrelor auxiliare (brancardieri, agenți de pază, laboranți etc.).
