Secția Neurologie II a Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova o să aibă în câteva zile ambulatoriu de specialitate. În secție, sunt tratați lunar în spitalizare continuă în jur de 200 de pacienți. Clinica reușește să fie eficientă și să scadă costurile prin tratarea a tot mai mulți bolnavi în spitalizarea de zi, așa cum se întâmplă în multe unități spitalicești din Occident.
Multe dintre unitățile medicale din Europa au înțeles că spitalizarea de zi reduce costurile spitalelor și le dă posibilitatea pacienților să facă tratament și să meargă și acasă. Și la noi începe să fie aplicat acest principiu. În Secția Neurologie II, într-o lună se fac 80 de spitalizări de zi. Spitalul și implicit secția trebuie să se încadreze în tratarea pacienților în contractul stabilit cu Casa de Asigurări, altfel costurile rămân neacoperite. „În fiecare lună ar trebui să avem pe spitalizarea continuă 220 de pacienți, acum s-a micșorat la 190. Au crescut, în schimb, spitalizările de zi și secția are de făcut 80 pe lună. Se mai acceptă un anumit procent de pacienți în plus, mai ales dacă aceste cazuri sunt bine documentate. Încercăm să ne încadrăm în contract printr-un mai bun triaj al pacienților, o mai bună programare a celor subacuți sau cronici care nu au nevoie urgentă de spitalizare la momentul prezentării. În cazul urgențelor însă, indiferent cât a fost de aglomerat spitalul, întotdeauna s-a găsit loc“, explică conf. univ. dr. Valerica Tudorică, șefa Secției Neurologie II.
Chiar dacă uneori sunt tratați mai mulți pacienți decât prevede contractul cu Casa, cheltuielile sunt echilibrate în funcție de costurile investigațiilor fiecărui pacient. „La spitalizarea de zi dispar costurile cu utilitățile și costul hranei. Și aici costurile sunt limitate, pentru că nu tot timpul un pacient care vine pentru spitalizare de zi poate să își facă o rezonanță magnetică nucleară. Maximum de sumă decontată este undeva la 400 de lei la investigațiile de înaltă performanță, ori un RMN chiar fără substanță de contrast depășește această sumă. Dar ce câștigăm la un pacient – pentru că în unele cazuri nu este consumat tot pentru el – rămâne la cei la care investigațiile sunt mai costisitoare“, completează dr. ValericaTudorică.
„Prevenția primară ar trebui să aibă rol decisiv“
Incidenţa bolilor neurologice este, în România, de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Nu există însă un registru național al bolii Parkinson. „Poate să fie uneori și o raportare eronată din lipsa unor documente oficiale bine întocmite, niște registre naționale pe diverse patologii. De exemplu, noi nu avem încă, dar s-a demarat, un registru național al bolii Parkinson. Este posibil ca la accidentele vasculare cerebrale procentul să fie ceva mai mare la noi în comparație cu țările vestice. Ne menținem la valori foarte mari“, spune șefa Secției Neurologie II.
Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt legate de faptul că lipsește prevenția primară, dar și de faptul că bolile nu sunt descoperite la timp. „Adevărul este la mijloc. Poate că și lumea medicală are o bună parte din vină, începând cu medicina primară și terminând cu specialiștii în diverse domenii. Boala cerebrovasculară este, cu mici excepții, cauzată de nedescoperirea la timp și netratarea adecvată a unor factori de risc, hipertensiune, diabet zaharat, dislipidemii. Pe de o parte, nu se face totul pentru educarea populației în sensul prevenției primare. Adică să se încetățenească ideea, mă duc la doctor când mă consider sănătos, pentru că, din păcate, hipertensiunea și celelalte afecțiuni menționate nu dor. Sunt pacienți care au fost descoperiți cu glicemii de 300-400, mergând pe stradă. Prevenția primară ar trebui să aibă rol decisiv. Iar uneori pacienții nu respectă tratamentul. Am avut nenumărate cazuri de AVC (accident vascular cerebral – n.r.) pentru că întrerupseseră tratamentul. Trebuie să conștientizăm populația că după o anumită vârstă trebuie să te duci la medic să faci anumite analize chiar dacă te consideri sănătos“, adaugă dr. ValericaTudorică.
Aparat performant în ambulatoriu
În câteva zile, spitalul o să dea drumul și la ambulatoriul de specialitate. Aici o să lucreze doi medici neurologi, iar programul o să fie de șapte ore pe zi. „Spitalul avea Centrul de Sănătate Mintală, care era ambulatoriul în care medicii psihiatri urmăreau pacienții. Neurologia nu avea și pacienții, dacă se întorceau aici nu puteam să le facem fișe de urmărire, nu puteam să vedem rezultatul unui tratament. Programul o să fie de șapte ore pe zi, iar cei doi medici se schimbă la trei ore jumătate. În două-trei zile, cred că o să începem activitatea. Avem un aparat Doppler (aparat ce permite o diagnosticare clinică precisă a bolilor vasculare – n.r.) performant care a fost adus în ambulatoriu. Sperăm să aducem și un aparat de electroencefalografie și electromiografie, care sperăm să fie strict al ambulatoriului pentru că avem unul care acum este al spitalului“, precizează șefa Secției Neurologie II.
Legat de medicamente, dr. Tudorică spune că ieftinirea prețurilor nu a produs probleme pacienților din secție, dar că în cazul pacienților bolnavi de Parkinson au fost perioade scurte în care nu s-a găsit un anumit produs. „Au mai fost mici probleme la pacienții bolnavi de Parkinson, care nu și-au găsit un anumit produs, însă au fost hiatusuri de scurtă durată. Din fericire, sunt foarte multe generice pe piață și importantă este substanța activă. Categoric că dacă schimb un medicament cu altul, chiar dacă teoretic este același lucru, e posibil ca pacientul să nu reacționeze la fel. La medicamentul generic, față de cel standard, cantitatea de substanță activă are voie să varieze cu un anumit procent, în plus sau în minus, față de produsul original. Iar la unii, această variație poate să creeze anumite probleme“, explică medicul neurolog.
„Trebuie redată lumii medicale prestanța pe care poate o avea înainte“
În Secția de Neurologie II mai este nevoie de personal, mai ales de asistente și infirmiere, având în vedere că mulți pacienți sunt imobilizați la pat. „Ne lovim de niște bareme stabilite de minister. Nu poți să angajezi mai mult personal decât există alocat de minister pentru o asemenea secție. În măsura în care s-a putut, s-a mai dirijat personal dintr-o secție în alta sau a mai fost angajat“, spune șefa secției.
În plus, mulți dintre medicii tineri își doresc să plece să lucreze în străinătate. Dr. Valerica Tudorică este de părere că ar trebui să existe mai mult respect pentru lumea medicală. „Am văzut preocuparea rezidenților de a pleca în străinătate. Eu sper să se îmbunătățească condițiile de lucru. Cred că statutul mediculul ar trebui să fie totuși repus pe un alt plan, nu să fie pus pe un piedestal, dar ar trebui să fie mai mult respect. Lumea este dezamăgită mai mult decât de salariu de faptul că haina albă nu mai este respectată. Nu spun că lumea medicală este plină de oameni excepționali. Există și la noi multe persoane care poate nici n-ar merita să îmbrace haina albă, dar acelea trebuie descoperite și îndepărtate din sistem. Trebuie redată lumii medicale prestanța pe care poate o avea înainte“, conchide medicul.
