Acasă Local Din Pristolul de Mehedinți cocoșul se aude în trei țări

Din Pristolul de Mehedinți cocoșul se aude în trei țări

-

Comuna Pristol din județul Mehedinți se învecinează atât cu Bulgaria, cât și cu Serbia. La începutul secolului trecut s-a montat o bornă uriașă pe malul românesc al Dunării, care marchează granița dintre cele trei țări.

Situată pe malul Dunării, comuna Pristol din județul Mehedinți este singura care se învecinează cu alte două state, pe Valea Timocului, respectiv cu Bulgaria și Serbia. Legendele locului spun că atunci când cocoșul cântă în comuna Pristol, glasul lui răsună în toate cele trei state care se învecinează peste Dunăre.
Pristol este o comună mică ce numără puțin sub 1.500 de suflete. Sunt oameni gospodari. La primele ore ale dimineții este liniște în comună. Localnicii se ocupă cu legumicultura, cu creșterea animalelor, dar și cu pescuitul, fiind la o aruncătură de băț de Dunăre.
Edilul comunei mehedințene Pristol, Ion Neamțu, ne-a vorbit despre un drum realizat pe fonduri europene, dar recunoaște că investițiile în comună sunt puține la număr și de valori mai mici.
„Cea mai mare investiție a fost făcută pe Măsura 125 și este o variantă ocolitoare, numită sugestiv așa, pentru că este un drum agricol de exploatare, care trece peste 600 de hectare de teren agricol, pe o distanță de cinci kilometri, deservește suprafețe agricole, agenți economici, oameni care își cultivă terenurile. Celelalte investiții ar fi o asfaltare de drum comunal ce leagă satele Pristol și Cozia, pe o distanță de 1,3 kilometri; o modernizare a școlii gimnaziale cu clasele I-VIII, un cămin cultural în care s-a investit o sumă de bani. Păcat că la țară tineretul este din ce în ce mai puțin, iar populația este deosebit de îmbătrânită!“, a spus primarul comunei Pristol, Ion Neamțu. El mai spune că populația mică nu permite să se colecteze foarte multe impozite și taxe și nici să se asigure cofinanțări de la bugetul local pentru multe investiții.
Ca în multe localități rurale din Oltenia, și în Pristol se practică agricultura de subzistență, dar „terenurile agricole se lucrează în proporție de 100%“, spune primarul. Localnicii se mai ocupă și cu creșterea animalelor și cu pescuitul, fiind foarte aproape de Dunăre. În comună există și câțiva fermieri care cultivă suprafețe mari de teren. Cea mai mare fermă din zonă (de 1.300 de hectare de etren) a fost vândută recent unui investitor scoțian, contra sumei de două milioane de euro. La ferma respectivă priveliștea era inedită: în fața clădirii de birouri se aflau doi palmieri, care dădeau fermei un aspect exotic, deși ne aflăm în Oltenia, în județul Mehedinți.

Triplex – borna ce delimitează cele trei state

Ajungem pe malul Dunării, în zona numită „Triplex“. O bornă uriașă care a fost montată în 1919 pe malul românesc al Dunării marchează granița dintre România, Bulgaria și Serbia. Apele albastre ale fluviului Dunărea sunt brăzdate de o barjă care trece pe canalul navigabil, iar în depărtare se vede un mic golf pe care îl face râul Timoc, la întâlnirea cu Dunărea. Din spusele localnicilor din Pristol, sârbii și bulgarii din Valea Timocului sunt cunoscuți drept oameni ospitalieri, care trăiesc în bună vecinătate cu românii. „Ne aflăm aici în zona «Triplex» pe Valea Timocului, această vale cuprinde și sate și comune din Bulgaria, dar și localități din Serbia. Populația din aceste zone din Bulgaria și Serbia vorbeşte aproape limba română și se zice limba vlahă. Ne înțelegem foarte bine cu ei. Mergem adesea la sârbi și la bulgari. Mergem la bâlciuri, cum se spune pe aici, dar și sârbii și bulgarii vin la noi în schimburi de experiență“, a spus viceprimarul din comuna Pristol, Adrian Constantinescu. Atunci când locuitorii din Pristol trec granița către sârbi, pe la Porțile de Fier 2, consumă alimente tradiționale sârbești, care sunt pe gustul românilor.
„Când mergem la sârbi, servim mâncăruri tradiționale de-ale lor, cum ar fi pleșcăvița, veșalița, care sunt foarte gustoase. Cum sunt la noi micii, la ei se face pleșcăvița (un fel de chiftea – n.r.). Este o mâncare care pe care o fac ei de mulți ani. Veșalița este un mușchi alb, ținut la un baiț al lor, pe care numai ei știu cum să-l prepare ca să fie gustos. Trecem la sârbi și la bulgari aproape în fiecare weekend“, a povestit viceprimarul din Pristol.
Autoritățile de pe malul românesc al Dunării au inițiat diverse proiecte europene împreună cu bulgarii, dar se așteaptă ca și sârbii să adere la UE, pentru a putea desfășura proiecte comune cu fonduri europene.
Pe vremea comunismului, Nicolae Ceaușescu intenționa să construiască la Pristol un pod peste Dunăre, cu trei picioare. Fiecare picior de pod ar fi urmat să fie amplasat în fiecare dintre cele trei state: România, Bulgaria și unul în fosta Iugoslavia.

Comuna renumită în polițiști și preoți

Primarul a mai precizat că localitatea Pristol a dat cei mai mulți polițiști și preoți, fiind o tradiție ca tinerii să îmbrățișeze cele două meserii. „De ordinul zecilor au fost polițiștii și cam opt preoți care au plecat din Pristol și își desfășoară activitatea inclusiv prin localitățile învecinate“, a opinat primarul Neamțu.

Stația de pompare, în paragină

statia de pompare ruina

În dreptul comunei Pristol se află o stație de pompare care odinioară pompa apa din Dunăre pe canalele de irigații. Odinioară, mii de tone de apă erau pompate din stația respectivă pe canalul de irigații și erau udate foarte multe hectare de teren din zonă. Acum, stația este în paragină și au fost distruse pompele, respectiv s-a furat tot ce s-a putut din zonă. Clădirile din jur, odinioară administrative, au rămas o ruină. În  același timp, în anotimpurile secetoase, agricultorii din Pristol și din comunele învecinate nu au cum să își mai irige culturile agricole.

ȘTIRI VIDEO GdS

Alex Cicâldău: Exersez foarte mult la antrenamente loviturile libere

Mijlocașul formației Universitatea Craiova, Alexandru Cicâldău, a declarat după meciul cu FC Voluntari, că golul marcat din lovitură liberă nu este întâmplător.