17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljIstorie şi tradiţie pe Valea Celarului

Istorie şi tradiţie pe Valea Celarului

Pe Valea Celarului, în comuna cu același nume din județul Dolj, s-au ascuns parcă din calea lumii moderne, într-un muzeu ce poartă generic numele de „Vatra strămoșească“, obiecte ce vorbesc de istoria oamenilor ce și-au dus traiul pe aceste meleaguri.

Mașină de cusut încălțări, piuă, opinci din piele de porc, sucală, război de țesut, tot felul de obiecte folosite odinioară în gospodăria tradițională, dar și cărți bisericești și icoane valoroase, obiecte ce au aparținut celor care și-au pus viața în slujba țării, manuale vechi, toate își găsesc locul în Muzeul „Vetrei strămoșești“. De îndată ce ai pășit în spațiul expozițional situat la același etaj cu grădinița din localitate pătrunzi într-o altă lume.
Acolo l-am întâlnit și pe dascălul de țară, Ilie Bartoș, cel care ne-a călăuzit pașii prin istoria și etnografia locului. Am aflat povestea locului, cea care s-a scris cu trudă, pasiune și dăruire. „Practic, la baza acestui muzeu au stat câteva piese vechi culese de învățătorul Marin Georgescu, originar din Celaru, în zona Romula, Reșca în perioada interbelică“, a precizat Ilie Bartoș.
Zestrea s-a îmbogățit grație celor care au dorit să lase urmașilor o moștenire bogată, care să le amintească de moșii și strămoșii lor, de locurile din care își trag rădăcinile. Printre ei și profesorul de matematică Ancuța Victor, care a dus prin vremuri strădaniile dascălului Marin Georgescu. Colecției i s-au alăturat apoi obiectele de cult donate de preotul Ion Budulan. După ce obiectele ce vorbesc de istoria locului au fost găzduite în casa dascălului Marin Georgescu, mai apoi într-o sală de clasă, astăzi Muzeul „Vetrei strămoșești“ funcționează la etajul clădirii unde își desfășoară activitatea cadrele și preșcolarii de la Marotinu de Jos.

Piese unicat

În Muzeul „Vetrei Strămoșești“ sunt expuse piese de valoare, unele dintre ele unicat. Un fruntar de la ultimul bordei, cel al babei Ioana, care a funcționat până prin ‘52-’53, ce păstrează motive florale și geometrice impresionează călătorul prin acele locuri. Atrage atenția și știubeiul, dar și piciorul de pat cu ascunzătoare, care era găurit pe mijloc. Acolo se ascundeau cocoșeii sau galbenii să nu fie găsiți de cei cu gânduri rele. Nu lipsesc din Muzeul „Vetrei strămoșești“ putineiul, în care se bătea laptele ca să se facă unt, ocaua și banița lui Cuza, butoiașele de țuică, războaie de țesut care stau alături de costumele frumos lucrate de femeile din Celaru la lumina opaițului. Ii, fote, cămăși încântă cu frumusețea lor.
„Printre zecile de piese tradiționale atrage atenția portul popular al învățătoarei Zoia Popilian, despre care bătrânii locului spuneau că era considerată cea mai frumoasă femeie din Celaru. Încânta nu numai prin înțelepciune și prin dăruire, ci și prin costumație. Purta cu mândrie costumul popular. Iile și fotele sale sunt extraordinare. Chiar Maria Ciobanu, când a venit la Celaru, a rămas încântată de fota cu căprioare, spunând că, dacă ar putea să o ia, ar lua-o. Aceste piese rămân în zestrea Muzeului „Vetrei Strămoșești“ și fac cinste celor ce le-au purtat și colecționarilor lor“, a explicat Ilie Bartoș.
Un loc aparte în muzeu îl are camera icoanelor. „Este o cameră care te îndeamnă la pioșenie, la respect față de cei care au pictat chipul Maicii Domnului și pe cel al Domnului pe sticlă. Sunt și icoane pe lemn, gravuri, cărți de cult. Avem și o Evanghelie de la 1600, recondiționată cu ajutorul specialiștilor de la Muzeul Olteniei. Sunt în țară trei astfel de Evanghelii“, a mai precizat dascălul Ilie Bartoș.
O piesă interesantă este petromaxul, folosit frecvent în perioada interbelică. „Gazul lampant care se punea într-o butelie. Deasupra ei era un fel de fitil circular la care ajungea gazul prin pompare și astfel se lumina încăperea. Petromaxul s-a folosit la Celaru până prin ‘54. Îmi aduc aminte că la un bal aveam o masă pusă în centrul sălii mari a Căminului Cultural și pe ea două scaune. Din când în când, se urca un băiat și pompa și sala se lumina. Azi e piesă de muzeu. Cu acest petromax se alimenta și radioul“, mai povestește Ilie Bartoș.
Muzeul „Vetrei strămo–șești“ adună obiecte vechi ce vorbesc de istoria și tradițiile vremurilor trecute. Lumea satului de altădată va continua să existe dincolo de ușile muzeelor, într-un colțișor din sufletul fiecăruia dintre noi.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS