27.2 C
Craiova
sâmbătă, 25 septembrie, 2021
Știri de ultima orăLocalDoljKozlodui, bomba care poate arunca în aer alegerile locale din Craiova

Kozlodui, bomba care poate arunca în aer alegerile locale din Craiova

Craiovenii ar putea fi chemați la urne pentru un vot privind situl nuclear de la Kozlodui
Craiovenii ar putea fi chemați la urne pentru un vot privind situl nuclear de la Kozlodui

ONG-urile mai au nevoie de doar 3.000 de semnături pentru a declanșa un referendum în Craiova, pe tema proiectelor nucleare de la Kozlodui – Bulgaria. Pentru a fi validat, referendumul presupune mobilizarea a peste 78.000 de craioveni la urne, adică 60% din electoratul prezent la alegerile locale din 2012.

Populația Craiovei ar putea fi pusă în curând în fața unei situații fără precedent în istoria orașului: consultarea prin referendum în problema proiectelor nucleare derulate de Bulgaria la Kozlodui. Situl nuclear aflat la o distanță de circa 100 de kilometri de municipiu cuprinde centrala atomo-electrică unde funcționează două reactoare cu o putere instalată de 2.000 MW și un viitor depozit de deșeuri nucleare cu o capacitate de stocare de 350.000 de tone. Bulgaria a construit în perioada 1970 – 1990 șase reactoare nucleare la Kozlodui cu tehnologie sovietică/rusească, dar a fost nevoită să închidă unitățile 1-4 la presiunile UE, care le considera nesigure. În consecință, țara vecină vrea să prelungească cu 20-30 de ani durata de viață a reactoarelor 5-6, pentru care resursa de exploatare expiră în 2017, respectiv 2019. În plus, planurile nucleare prevăd extinderea centralei cu reactorul 7, cu o putere instalată de 1.200 MW, pentru care au fost încheiate acorduri preliminare cu americanii de la Westinghouse, companie deținută de gigantul japonez Toshiba. Recent, Bulgaria a anunțat că nu are resurse financiare pentru noul reactor, dar investitori din Qatar și-au anunțat interesul pentru proiect. Depozitul național de deșeuri nucleare ar putea fi amplasat la Radiana, lângă centrala de la Kozlodui. Demersurile pentru acest proiect au fost începute în 2011. Potrivit Convenției Espoo privind proiectele cu potențial impact transfrontalier, consultarea publică în ambele țări este obligatorie. În urmă cu patru ani, 300 de activiști de la ONG-uri au protestat la Bechet (Dolj) împotriva acestui proiect, nefiind mulțumiți de explicațiile oferite de bulgari. 19 localități din Dolj sunt în aria de impact (30 km) a sitului nuclear de la Kozlodui. Proiectul părea să meargă mai departe, însă ONG-urile din Bulgaria au reușit să obțină în justiție reluarea dezbaterilor. De aici a pornit alt scandal, pentru că ONG-urilor nu li s-a spus clar dacă procedurile de consultare trebuie reluate numai în Bulgaria sau și în România.

Grabă suspectă în Bulgaria

Societatea civilă din România spune că întâlnirile pentru consultare publică din Bulgaria s-au derulat cu o grabă suspectă. „Noi am primit o comunicare pe e-mail din partea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Dolj pe 20 aprilie, în condițiile în care avuseseră deja loc dezbateri în Bulgaria, în zilele de 16 și 17 aprilie 2015. Nu poți să participi la un simulacru de dezbateri publice și prin această participare să oferi girul celor care au organizat-o. Pe de altă parte, societatea civilă nu are capacitatea științifică pe care o are un aparat ministerial. Eu cred că ar fi fost nevoie din partea autorităților românești specializate pe probleme de mediu să existe un sprijin activ, nu pasiv“, a subliniat Marcel Răduț Seliște, reprezentantul Pro Democrația Craiova. În Bulgaria, au fost organizate două dezbateri publice pe zi (27 aprilie) în locații diferite sau chiar trei (28 aprilie).
„Conform documentației bulgărești, netraduse din limba engleză, se spune că reluarea dezbaterilor nu mai are context transfrontalier. În schimb, conform site-ului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), procedurile de consultare vor fi reluate inclusiv în context transfrontalier. Eu am vorbit recent cu ONG-urile bulgare care se opun proiectului și m-au sfătuit să contactez autoritățile de mediu și să le spun că oficialii bulgari așteaptă să vadă dacă mai sunt invitați la dezbateri în România“, a precizat Luminița Simoiu, expert ONU pe probleme de arme chimice, în cadrul emisiunii „Audiență Generală“, difuzată joi, 28 mai, la Alege TV.
Octavian Popa, purtătorul de cuvând al APM Dolj, a precizat că în mod normal procedurile de consultare publică ar trebui reluate și în România, dar că nu știe nimic sigur și așteaptă comunicarea MMAP. „Aici este o bizarerie, o scăpare a legislației europene, după părerea mea. Logic ar fi să se reia tot procesul de consultare publică“, a opinat, la rândul său, Marcel Răduț Seliște.

Calcule… politice

ONG-urile românești vor să declanșeze un referendum local pentru a pune presiune pe autorități.
„Autoritățile locale au spus că le este teamă să organizeze acest referendum, pentru că le este teamă că majoritar populația nu va veni la vot și atunci semnalul ar fi că populația nu este interesată“, a precizat Luminița Simoiu, care a avut o interpelare în ședința Consiliului Local (CL) Craiova din 28 mai. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a afirmat că se va gândi și va lua o decizie. „Am strâns până acum 10.000 de semnături pentru a declanșa un referendum, mai avem nevoie de 3.000. Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală ne permite să avem o inițiativă cetățenească dacă avem susținerea a cel puțin 5% din cetățenii cu drept de vot. 13.000 înseamnă 5% din 260.000 de cetățeni cu drept de vot în Craiova“, a mai spus Luminița Simoiu.
Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului a fost modificată și completată prin Legea nr. 341/2013, în vigoare din 16 decembrie 2014. Potrivit acesteia (art. 5, alin. 2), „referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente“. Raportându-ne la 260.000 de persoane înscrise pe liste, rezultă că cel puțin 78.000 de craioveni ar trebui să se prezinte la urne. Rezultatul referendumului este validat (art. 5, alin 3) dacă „opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente“. Așadar, cel puțin 65.000 de craioveni din cei minimum 78.000 prezenți la urne trebuie să aibă voturi valabil exprimate. În cazul referendumului local (art. 14, alin. 2), „cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unității administrativ-teritoriale respective“. Cu alte cuvinte, este nevoie de cel puțin 32.500 de voturi pentru ca pentru ca populația să respingă proiectele de la Kozlodui. Raportându-ne la cele 13.000 de semnături necesare pentru introducerea problemei referendumului pe ordinea de zi a Consiliului Local (CL) Craiova, rezultă o rată de multiplicare de 2,5 pentru respingerea proiectelor. Concret, fiecare semnatar poate convinge cel puțin două persoane să voteze împotriva proiectelor nucleare ale Bulgariei.
Tot legea privind referendumul spune (art. 14, alin. 1) că problemele supuse referendumului local „se stabilesc de consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni“. Practic, în Craiova referendumul poate fi declanșat la propunerea primarului Lia Olguța Vasilescu sau a nouă dintre cei 27 de consilieri municipali. Totuși, Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, permite cetățenilor să propună consiliilor locale și județene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri (art. 109, alin. 1).
Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de unul sau mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale respective (alin. 2). În cazul nostru, propunerea pentru inițierea unui referendum poate intra pe ordinea de zi a Consiliului Local (CL) Craiova cu 13.000 de semnături. Proiectul de hotărâre trebuie să fie aprobat de CL, cu majoritate de voturi. Tot legea nr. 3/2000 actualizată spune că „în campania pentru referendum partidele politice și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice și prin mijloace de informare în masă“ (art. 30, alin. 2).
Rezumând cele de mai sus, partidele politice nu își pot permite să ocolească problema Kozlodui: referendumul poate mobiliza la urne peste 60% din electoratul prezent în 2012, când au participat la vot 125.000 de craioveni, iar primarul a adunat puțin peste 57.000 de voturi. În funcție de poziționare față de problemă partidele și candidații la alegerile locale din 2016 au de pierdut sau de câștigat. Cu alte cuvinte, referendumul antinuclear poate mobiliza o masă critică extrem de importantă în ecuația alegerilor de anul viitor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

A murit fostul politician Alexandru Sassu

Fostul politician Alexandru Sassu a murit sâmbătă dimineată, la...

ȘTIRI GdS