Alimentația nepotrivită poate cauza apariția multor afecțiuni grave. Balonarea, durerile abdominale sau oboseala sunt simptome care adesea sunt provocate de un aliment. Reacția neplăcută apărută în urma consumului unor produse alimentare se numește intoleranță alimentară. În România, aproximativ 75% dintre oameni suferă de intoleranță la lactoză. Și numărul persoanelor care suferă de alergii alimentare este îngrijorător.
Alimentele procesate și bombardate cu tot felul de substanțe chimice fac ca tot mai mulți oameni să se confrunte cu intoleranțe și alergii alimentare.
Apariția alergiilor la unele alimente este confundată uneori cu intoleranța la anumite substanțe conținute de acestea. Intoleranţa alimentară este o afecţiune des întâlnită în rândul copiilor și al adulţilor. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la ora actuală, jumătate din populaţia globului suferă de intoleranţă alimentară. În acest moment, există un miliard de oameni diagnosticaţi cu această boală, iar OMS estimează că până în anul 2015 această cifră va ajunge la peste 2,5 miliarde. 35% dintre români suferă de intoleranță la fructoză, 33% la drojdie și 15% de intoleranță la gluten.
În continuă creștere sunt și cazurile persoanelor care suferă de alergii alimentare. „S-a constatat o creștere a prevalenței alergiilor alimentare cu cinci la sută în ultimii ani și, dacă se continuă așa, se va ajunge ca în 2020 unul din doi copii să sufere de boli alergice, în special de rinită alergică“, a spus dr. Aura Florincescu Gheorghe, medic specialist în alergologie și imunologie clinică.
În România, nu avem statistici clare în ceea ce privește alergiile alimentare. Însă, Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică a remarcat faptul că în ultimii zece ani s-a dublat numărul persoanelor care suferă de aceste boli.
Intoleranţă frecventă la gluten și lactoză
Principalii alergeni alimentari care declanșează boala la copii sunt proteinele din laptele de vacă, albușul de ou, făina. În schimb, pentru adulți, nucile de orice tip, merele, piersicile și citricele stau la baza alergiilor. Și predispoziția genetică este una dintre principalele cauze. „Aproximativ 35 la sută dintre cei cu dermatită atopică suferă și de alergii alimentare. În situația în care există în familie persoane care suferă de boli alergice, nou-născuții ar trebui să fie alăptați exclusiv la sân până la șase luni. În cazul în care nu se poate acest lucru, trebuie să li se administreze formule de lapte hipoalergenice, iar în primul an de viață să se evite introducerea alimentelor cu potențial alergizant mare“, a explicat dr. Aura Florincescu Gheorghe.
Pe de altă parte, cele mai cunoscute tipuri de intoleranţă alimentară sunt intoleranţa la gluten, un constituent al grâului, secarei, orezului şi orzului, și intoleranţa la lactoză. Pentru a deosebi alergia alimentară de intoleranță, trebuie să știți că simptomele primei afecțiuni sunt în mare parte cutanate şi respiratorii și sunt observate imediat de pacient. În schimb, în intoleranţa alimentară, semnele nu sunt așa de evidente ca în cazul alergiei, acestea sunt diverse şi din acest motiv de cele multe ori sunt neglijate, nediagnosticate.
„O persoană alergică trebuie să citească neapărat eticheta tuturor produselor“
Testele serologice sunt cele care vă arată care sunt alimentele neagreate de organism. În schimb, în cazul alergiilor se cunoaște o listă de alimente cu potențial alergizant mare. „Normele europene recente privind etichetarea alimentelor au stabilit o listă de 14 alimente. Printre acestea se numără laptele de vacă, oul, peștele, crustaceele, moluștele, arahidele, semințele de susan, țelina, muștarul, cerealele care conțin gluten și conservanții de tip sulfiți. Acestea sunt trecute pe etichetele alimentelor, însă există și situații în cazul alimentelor alergizante în care anumite substanțe care se găsesc în cantități foarte mici nu sunt trecute pe etichete. O persoană alergică trebuie să citească neapărat eticheta tuturor produselor“, a precizat medicul specialist în alergologie și imunologie clinică.
Alergiile alimentare, tot mai severe și greu de controlat
În cazul copiilor, alergiile alimentare netratate pot să degenereze. De exemplu, din cauza alergiei la ou, 46 la sută dintre copii pot să dezvolte alergie și la acarienii din praful de casă. Astfel, micuții trebuiesc investigați nu numai alimentar, ci și respirator, anual, pentru a preveni apariția altor boli alergice, cum sunt și rinita și astmul. Există însă și multe studii clinice care demonstrează influenţa decisivă a intoleranţei alimentare în apariţia sindromului de colon iritabil.
Dacă este descoperit alimentul care a produs alergia, automat trebuie evitat. Medicii spun că alergiile sunt din ce în ce mai severe și mai greu de controlat. Iar părinții aduc târziu copiii la medicul alergolog. Dacă, în cazul celor care suferă de alergie alimentară, produsele incriminate sunt evitate toată viaţa, când vine vorba de intoleranţa alimentară, acestea trebuie scoase din regimul zilnic în funcţie de gradul de reacţie al organismului, după care sunt reintroduse treptat, în cantităţi mici. Pentru o intoleranţă de gradul +1 sau +2, alimentul incriminat va fi eliminat din dietă timp de una-trei luni. Dacă gradul de intoleranţă este +3 sau +4, perioada de excludere este de 6-8 luni.
Un stil de viață sănătos este esențial în prevenirea alergiilor alimentare și, mai ales, grija de a ști ce consumăm. Medicii recomandă ca mamele să aibă un regim sănătos în timpul sarcinii pentru a preveni dezvoltarea bolilor alergice la copii. Dacă mama sau cineva din familia ei suferă de alergie, în ultimul trimestru de sarcină trebuie să nu consume alimente care au potențial alergizant mare.
