Studiile arată că o mare parte a terenurilor agricole din județ sunt foarte acide și infestate cu nitriți și nitrați, care au pătruns până în pânza freatică de adâncime. Din totalul celor 111 localități doljene, 87 sunt vulnerabile la nitriți și nitrați. Ce măsuri se pot lua pentru ca pământurile să redevină roditoare ca înainte, iar apele să nu mai fie poluate?
Multe dintre terenurile odinioară productive din Dolj și-au pierdut din calități, din cauza exploatării excesive. Studiile realizate periodic de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Dolj arată că terenurile arabile au fost sărăcite de elementele nutritive necesare dezvoltării armonioase a plantelor, sunt multe suprafețe unde aciditatea este excesivă și, de asemenea, că excesul de îngrășăminte chimice aruncate pe câmpuri după ureche a afectat atât calitatea pământurilor, cât și pânzele freatice de suprafață, iar în unele zone și pe cele de adâncime.
„O problemă a agriculturii doljene este creșterea acidității solului. Și asta pentru că avem o cultură ceva mai simplă: toată lumea folosește azotatul de amoniu. În condiții de precipitații, pierderile prin levigare sunt de 70% și planta folosește doar 30% din substanța activă. Această folosire a azotatului de amoniu afectează și pânza freatică. Gândiți-vă că avem 87 de localități vulnerabile la nitrați și nitriți în Dolj. Gândiți-vă ce se întâmplă la nivelul la care nitrații și nitriții sunt un pericol social pentru sănătatea populației“, a explicat Dumitru Meilă, directorul OSPA Dolj. El a explicat că s-a ajuns la astfel de situații din cauză că fermierii fac fertilizări fără să analizeze probe de sol. În cazul în care se dă pe câmpuri cu mai mult îngrășământ decât are nevoie solul, atunci „se intră în zona toxicității sau a levigării“.
Potrivit datelor de la OSPA Dolj, terenurile cu cea mai însemnată aciditate se găsesc în nordul județului, dar și în alte părți. Nivelul pH-ului din sol în acele zone atinge între 4,5-5,5, ceea ce arată că sunt soluri foarte acide. Nivelul de 7 pH este unul neutru, iar terenul unde pH-ul este sub valoarea de 7 este considerat acid, spun specialiștii. Cu cât pH-ul este mai mic, cu atât solul este mai acid.
„…Fuga după producții și epuizarea solului“
Terenurile au devenit sărace în elemente nutritive din cauza folosirii excesive a îngrășămintelor, spun specialiștii din agricultură. „Aș face o atenționare către fermieri. Pe datele existente, comparabile cu anii trecuți, au scăzut coeficienții, se constată că a scăzut conținutul de fosfor din sol. Este obligatoriu și îi rog ca buni specialiști să completeze elementele nutritive cu fosfor din sol. Nu vom avea producții dacă nu completăm fosforul din sol. Media de fosfor a scăzut de la 60 ppm (părți per milion – n.r.), la 40 de ppm. Deci, de la un sol bine aprovizionat, a trecut la un grad de teren slab aprovizionat. A scăzut și conținutul de potasiu în sol. Toate acestea s-au produs după o singură formulă: fuga după producții și epuizarea solului. Folosirea îngrășămintelor de sinteză, de tipul NPK, a dus la aceste scăderi“, a spus Dumitru Meilă, directorul OSPA Dolj. Specialistul le recomandă agricultorilor să folosească nitrocalcar și să utilizeze mai puțin azotat de amoniu pe post de îngrășământ. În cazul nitrocalcarului, planta folosește 60% din substanța activă, față de doar 30% cât se folosește din azotatul de amoniu într-un anotimp ploios, susține Meilă.
Pânza freatică, în pericol
Nivelul de poluare a pânzei freatice din multe zone doljene cu nitriți și nitrați a depășit cu mult nivelul maxim admis. „Din 1989 încoace nu s-a mai făcut cartarea agrochimică și oamenii, în marea majoritate, au făcut agricultură după ureche. Ei și-au dorit producții foarte mari, motiv pentru care au folosit în exces îngrășăminte pe bază de azot. Acest aspect a avut consecințe pe două planuri. Pe de o parte, a dus la acidifierea solurilor și, în planul doi, s-a ajuns să se polueze pânza freatică foarte, foarte mult. Practic, s-a ajuns în profunzime în pânza freatică, până la 80-90 de metri adâncime, și avem exemplele cunoscute deja de la Ișalnița, de la Ghercești, Sadova, Dăbuleni. Sunt probleme care frământă administrația locală și pentru a se aproviziona populația cu apă a trebuit luate măsuri speciale“, a declarat Ion Gavrilescu, consilier superior în cadrul Direcției Agricole Dolj. Cartarea agrochimică este o lucrare de amploare, prin care se fac prelevări de sol și se fac analize pentru a se stabili nivelul de conținut în azot, fosfor și potasiu. În funcție de rezultate, OSPA face recomandări privind culturile care se pot cultiva pe un astfel de teren, precum și cu ce substanțe se poate face fertilizarea pe un asemenea teren. „Altfel, riscăm ca numărul de localități la care pânza freatică e afectată să fie și mai mari, iar populația să sufere din cauza lipsei apei potabile“, a mai declarat Gavrilescu. Reprezentantul Direcției Agricole a menționat că este foarte importantă rotația culturilor pe același teren, pentru combaterea creșterii acidității solului. El consideră că APIA le poate impune agricultorilor să practice rotația culturilor, nu Direcția Agricolă. O cantitate de 2,5 mg/l în sol înseamnă poluare cu nitriți.
Nitriții din apă nu sunt eliminați nici prin fierbere, iar pentru ca populația să evite consumul de apă cu nitrați și nitriți soluția ar fi ca puțurile să fie forate la o adâncime și mai mare, acolo unde pânza freatică de adâncime nu este infestată.
Producțiile agricole, afectate de aciditate
Un pH al solului diminuat își pune amprenta asupra producțiilor agricole înregistrate pe terenurile respective, afectate de aciditate. Ion Gavrilescu susține că, pe un sol acid, producția de grâu se diminuează cu cel puțin 1.000 de kilograme pe hectar. De asemenea, sunt afectate de aciditate și alte culturi, care nu se dezvoltă armonios într-un astfel de pământ. „Cu cât terenul este mai acid, cu atât mai mult influențează negativ starea de vegetație a plantelor“, a spus specialistul de la Direcția Agricolă Dolj.
Programul de ameliorare a solului, suspendat de trei ani
Chiar dacă solurile din Dolj sunt acide și efectele nitriților și nitraților nu sunt de neglijat, fermierii trebuie să se descurce cum pot, pe banii proprii, pentru că programe naționale de susținere a acestei activități nu mai există. „Am beneficiat de un program de ameliorare a solurilor în diferite faze de aciditate: prima urgență, urgența a doua și urgența a treia. De vreo doi-trei ani nu s-au mai alocat fonduri pentru așa ceva, considerându-se de către UE un ajutor de stat pentru fermierii români. În acest caz, apar două elemente tehnologice obligatorii. Unul este acela ca fermierii să își controleze terenurile și să-și facă singuri neutralizarea acidității prin finanțare proprie. Și al doilea element: să execute lucrări de subsoliere, adică lucrări la adâncime de 30-40-50 de centimetri“, a declarat directorul OSPA Dolj.
Nu există sancțiuni pentru agricultori
Nici OSPA și nici Direcția Agricolă Dolj nu pot lua măsuri pentru sancționarea fermierilor care nu au grijă de terenurile lor, pentru că nu există cadru legal prin care agricultorii să fie obligați să își îmbogățească pământurile cu elemente nutritive sau să corecteze aciditatea și să elimine nitriții și/sau nitrații. Indicațiile celor două instituții privind ameliorarea calității solurilor au doar rol de recomandare pentru fermieri.
