Complexul Energetic Oltenia nu înregistrează în prezent datorii (Foto: Arhiva GdS)
Complexul Energetic Oltenia nu înregistrează în prezent datorii (Foto: Arhiva GdS)
Complexul Energetic Oltenia nu înregistrează în prezent datorii (Foto: Arhiva GdS)

Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu înregistrează în prezent datorii la bugetul de stat. Directoratul companiei a dat publicităţii o informare în care sunt analizate afirmaţiile cuprinse în moţiunea simplă depusă de deputaţii PNL, pe 1 aprilie, şi în care este prezentată situaţia economică a Complexului Energetic Oltenia. Despre producătorul de energie electrică din Oltenia se afirmă că ar înregistra pierderi şi datorii la bugetul de stat. Potrivit Directoratului, impozitele şi taxele datorate bugetului de stat sunt achitate la zi, potrivit unei adrese a ANAF, emisă pe 2 aprilie. „În acest sens, anexăm adresa ANAF în care se arată că CE Oltenia figurează cu obligaţii de plată – 0 şi sume de rambursat/restituit – 0. Afirmaţia care susţine că nu au fost plătite creditele accesate de CE Oltenia (au fost reeşalonate) este falsă. În acest sens, anexăm răspunsurile tuturor băncilor cu care CE Oltenia are contracte (UniCredit Ţiriac Bank, EximBank, BCR, BRD, CEC) în care se menţionează că societatea şi-a onorat toate obligaţiile contractuale de plată, nefiind înregistrate sume restante. CE Oltenia nu înregistrează plăţi restante către furnizori, decontarea acestor obligaţii încadrându-se în termenele de scadenţă“, conform Complexului Energetic Oltenia.

Singurul producător care are instalaţii de desulfurare

Conducerea CEO mai susţine că afirmația din moţiune potrivit căreia CE Oltenia nu respectă condiţiile de mediu este falsă. Sucursalele CE Oltenia sunt singurele care funcţionează cu autorizaţii de mediu. CE Oltenia este singurul producător de energie care are implementate instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi instalaţii de evacuare în slam dens a zgurii şi cenuşii rezultate în urma procesului de ardere a cărbunelui. „Afirmaţia care susţine că la CE Oltenia vor fi concediaţi 3.000 de salariaţi este falsă. Numărul total de salariaţi este redus cu 1.100 de persoane, în urma externalizării Carierei Berbeşti, 1.300 de persoane care îndeplinesc condiţiile de pensionare; circa 600 de persoane din cauza restrângerii de activitate, ca urmare a închiderii SE Brăila, epuizării resurselor de la Cariera Seciuri, închiderii perimetrului minier Peşteana Sud, închiderii activităţii de subteran la Mina Ploştina şi Mina Tehomir. Precizăm că de la aceste subunităţi vor fi făcute redistribuiri de personal, în limita posibilităţilor“, se precizează în comunicatul de presă al Complexului Energetic Oltenia.

Şi-au propus reducerea cheltuielilor

Şefii companiei mai susţin că, în ultimul an şi jumătate, au fost nevoiţi să reducă o parte din cheltuieli, lucru care a afectat direct activitatea firmelor prestatoare de servicii pentru minerit şi zona energetică. De asemenea, Complexul Energetic Oltenia este defavorizat la intrarea pe piaţa energetică de politica de subvenţii de care beneficiază producătorii de energie regenerabilă: „În contextul actual, ţinem să menţionăm că, în perioada 2013 – 2015, la nivelul CE Oltenia a fost necesară reducerea cheltuielilor pentru asigurarea menţinerii în piaţă, fapt ce a produs efecte şi asupra multor societăţi care obişnuiau să obţină profituri uriaşe din relaţiile cu zona minieră sau cu cea energetică. Aceste societăţi au fost aduse în situaţia de a-şi desfăşura activitatea în limita normalităţii. Situaţia CE Oltenia şi a altor producători de energie pe bază de cărbune se datorează unui pachet legislativ adoptat în 2011 şi asumat de guvernul de atunci în faţa Uniunii Europene, în baza căruia energia regenerabilă este masiv subvenţionată în detrimentul surselor clasice, în special cărbunelui“, susţine Directoratul CEO. De precizat că, în urma scăderii cu 3.000 a numărului de salariaţi, Complexul Energetic Oltenia va mai avea după 1 iunie 2015 aproximativ 15.400 de angajaţi.

Eugen MARUTA
Este absolvent al Facultății de Litere și Ștințe Sociale și al unui master în Administrația Publică. În anul 2000 a venit în practică jurnalistică la Gazeta de Sud, iar de a doua zi au început să apără în ziar articole sub semnătura sa.