GdS a prezentat în perioada 23 – 30 martie documentarul „Războiul cărnii“ (I-III), care descrie în amănunt luptele subterane de pe piața angro a cărnii în județul Dolj. În primele două părți, cititorii s-au familiarizat cu legislația, aflând cum se autorizează/înregistrează firmele care operează în acest domeniu pe piața locală. În partea a treia a documentarului, am detaliat povestea Frigorifer Craiova: cum a reușit să scape de monitorizarea UE în materie de securitate alimentară, cine este în acte proprietarul clădirii și pentru cine produce bani această afacere. Astăzi vom afla care este punctul de vedere al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj în acest scandal și vom arăta de ce problemele ridicate în acest documentar au ajuns în atenția organelor de control, printre care Consiliul Concurenței și DNA.
Pentru ca documentarul nostru să meargă mai departe, trebuie să facem un scurt rezumat al episoadelor derulate până acum. Așadar, sursele GdS au dezvăluit recent că peste 60 de firme din Dolj duc un război subteran pe piața angro a cărnii. În prima tabără se află depozitele frigorifice (CS) autorizate în baza Ordinului nr. 57/2010 al președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care derulează comerț cu ridicata (angro). În a doua tabără se află firmele înregistrate ca depozite alimentare frigorifice pentru vânzare cu amănuntul (VA), în baza Ordinului nr. 111/2008 al președintelui ANSVSA. Sursa DT a dezvăluit că unitățile înregistrate ca depozite alimentare VA practică, de fapt, un comerț angro mascat, producând milioane de euro din evaziune fiscală. O parte din acești bani negri ar fi folosită pentru finanțarea partidelor politice. „M-au amenințat cu moartea când am început să pun întrebări“, a afirmat sursa noastră, care susține că totul pornește de la documentele eliberate de DSVSA Dolj. GdS a făcut o analiză din care rezultă că documentele eliberate de DSVSA nu respectă legea: actele fie înregistrează în același spațiu activități de vânzare cu amănuntul și cu ridicata, fie nu conțin codurile obligatorii CAEN, producând confuzie. Exercitarea activității de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare este interzisă (OG nr. 99/2000). Mai departe, codurile CAEN (HG nr. 656/1997) sunt obligatorii prin lege, iar orice document care nu le conține poate fi anulat (HG nr. 575 bis/1992), fără ca acest lucru să ducă la exonerarea de răspundere a celui care le-a eliberat. Conform definiției din Ordinul nr. 111/2008, un depozit alimentar poate să recepționeze, să depoziteze și să livreze produse alimentare de origine animală și nonanimală, dar nu poate să comercializeze cu amănuntul/ridicata. Lipsa codurilor CAEN duce la confuzia dintre vânzarea cu amănuntul a cărnii și produselor din carne (CAEN 4722) sau vânzarea cu ridicata a cărnii și produselor din carne (CAEN 4632), cu livrarea de mărfuri alimentare (CAEN 5229 – alte activități anexe transporturilor). Codurile CAEN ar fi făcut imposibilă confundarea livrării, ca activitate de transport, cu vânzarea.
Confuzia livrare/vânzare
Pentru a lămuri problemele ridicate în documentar, GdS a adresat DSVSA Dolj câteva întrebări, la care instituția nu a răspuns tranșant, motivând că nu poate face interpretarea legislației în vigoare.
Pentru început, am întrebat dacă în baza Ordinului nr. 111/2008 al ANSVSA pot fi înregistrate în același spațiu activități de vânzare cu amănuntul și cu ridicata.
DSVSA a răspuns că în ordinul menționat nu există activitatea de „comerț cu ridicata“, dar că la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) există codurile CAEN pentru comerț cu amănuntul, diferite de codurile CAEN pentru comerț cu ridicata, coduri ce se găsesc în certificatul constatator al operatorilor economici care solicită înregistrare sanitar-veterinară. Apoi ni s-a precizat că depozitul alimentar poate livra mărfuri pe teritoriul național „fără a fi limitat la cantitatea livrată“. Cu alte cuvinte, ni s-a sugerat că depozitele alimentare înregistrate în baza Ordinului nr. 111/2008 pot face comerț cu amănuntul/ridicata. Voit sau nu, DSVSA Dolj a făcut confuzie între „vânzare“ cu amănuntul/ridicata și „livrare“.
Direcția de specialitate din cadrul ANSVSA subliniază însă că numai unitățile autorizate în baza Ordinului nr. 57/2010 pot derula comerț angro cu produse alimentare de origine animală congelate și/sau refrigerate. „În cazul în care se dorește comercializarea de produse alimentare către consumatorul final sau către alte unități de vânzare cu amănuntul în cantitate limitată, unitățile trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor conform Ordinului nr. 111/2008“, arată ANSVSA. Lucrurile sunt foarte clare: Ordinul nr. 111/2008 este pentru vânzarea cu amănuntul, iar Ordinul nr. 57/2010 pentru vânzarea angro. Reluând, am întrebat dacă în baza Ordinului nr. 111/2008 pot fi înregistrate activități de vânzare cu ridicata. DSVSA Dolj a răspuns că depozitul alimentar este încadrat la „alte“ activități supuse înregistrării sanitar-veterinare și că „nu este limitat cantitativ la produsele livrate“. Voit sau nu, iarăși s-a făcut confuzia vânzare/livrare.
DSVSA nu recunoaște obligativitatea codurilor CAEN
DSVSA s-a împotmolit și mai rău la următoarea întrebare: pot fi emise documente de înregistrare a activităților de vânzare cu amănuntul fără codurile CAEN obligatorii? Dacă da, în baza cărui text legislativ (articol, alineat)? Răspunsul DSVSA este halucinant: codul CAEN este reglementat de altă autoritate guvernamentală, respectiv Ministerul Economiei și Comerțului (MEC), „care nu are atribuții și responsabilități în domeniul siguranței alimentelor și care nu poate restricționa din punct de vedere cantitativ livrarea de alimente în corelație cu apărarea sănătății publice“. Noi nu pomeniserăm nimic despre „restricționarea cantitativă“, ci doar despre obligația legală de a menționa codurile CAEN în documentele de înregistrare. Reamintim, codurile CAEN sunt obligatorii prin lege (HG nr. 575 bis/1992). DSVSA susține că nu este obligată să le respecte și invocă în sprijinul său o reglementare internă (PS -10-DSAOA), care ar fi intrat în vigoare pe 10 ianuarie 2014. Vom vedea însă mai jos cum DSVSA Dolj a emis documente fără bază legală înainte de această dată. Altă explicație livrată presei este modelul pentru documentele de înregistrare, prezentat în ANEXA 3 a Ordinului nr. 111/2008, în care „nu sunt specificate codurile CAEN“. Pentru obținerea documentului, firmele sunt obligate să depună un dosar, în care se găsește și „certificatul constatator emis de ORC, în care sunt trecute codurile CAEN pentru activitățile desfășurate“. DSVSA susține că în dosarul depus, codurile CAEN sunt obligatorii, pentru a nu înregistra firme care desfășoară activități alimentare „ilegale din punct de vedere fiscal“. Întrebarea noastră legitimă este: dacă pe documentul de înregistrare nu sunt trecute codurile CAEN, de unde știe fiscul care activitate declarată la ORC are acceptul DSVSA? O societate care are în obiectul de activitate vânzarea cu amănuntul/ridicata a cărnii și produselor din carne (CAEN 4722, 4632) pentru care activitate este înregistrată DSVSA?
Documentele de înregistrare creează confuzie
Noile documente de înregistrare „pentru unitățile de vânzare cu amănuntul“, fără codurile CAEN, prevăd pentru depozitele alimentare că desfășoară activități de recepționare, depozitare și „livrare“ către „alte unități de vânzare cu amănuntul“. De aici se poate deduce greșit că depozitul alimentar poate face „vânzare cu amănuntul“. Am văzut deja în episoadele anterioare (Ordinul nr. 111/2008) că unitățile de vânzare cu amănuntul (VA) pot produce în cantități mici produse alimentare de origine animală și nonanimală, pe care le pot vinde ulterior către alte unități de vânzare cu amănuntul, iar acestea din urmă către consumatorul final (art. 17, lit h). În cazul cărnii (tranșată, tocată, preparată), limita este de 3.000 kg/săptămâna medie anuală. În această lumină, depozitul alimentar devine loc de tranzit între unitatea VA care obține în regie proprie cantități reduse de produse și altă unitate VA, care le cumpără de la prima și le vinde către consumatorul final. Tocmai la vânzarea în cantități mici a produselor obținute în regie proprie se referă câteva rubrici din modelul de la ANEXA 3 (VI, VII, VIII). Astfel, în documentele noi fără coduri CAEN ale DSVSA pentru un „depozit alimentar frigorific“ aflăm din aceste rubrici că produsele vor fi comercializate către consumatorul final prin „unități cu amănuntul“, „valorificare către unități de alimentație publică“ materiile prime provenind din „unități înregistrate/autorizate sanitar-veterinar“. În realitate, aceste specificații se referă la valorificarea produselor obținute în regie proprie în unitate, nu la activitățile de tranzit, specifice unui depozit alimentar (recepționare, depozitare, livrare). Iată așadar că prin confuzia generată de lipsa codurilor CAEN și completarea eronată a documentului de înregistrare se poate deduce greșit că un depozit alimentar poate face comerț cu amănuntul/ridicata! Depozitul alimentar se înregistrează VA, dar este trecut în categoria unităților care desfășoară „alte activități“ supuse înregistrării sanitar-veterinare, ca și stațiile de spălare și dezinfecție a mijloacelor de transport, spre exemplu.
Enigma Frigorifer Craiova
Următoarea întrebare adresată de GdS se referă strict la episodul Frigorifer Craiova. Pe scurt, afacerea Frigorifer Craiova este gestionată de Carnexpod SA Filiala Craiova, firmă controlată de omul de afaceri Dinel Staicu. Înființată în 2011, societatea și-a schimbat numele și acționarii în 2013, ca să nu mai fie asociată cu Dinel Staicu și problemele sale penale. La construirea unei noi identități a contribuit și DSVSA Dolj, care pe 27 iunie 2013 a anulat documentul de înregistrare pe numele Carnexpod SA Filiala Craiova și a eliberat unul nou, pe numele Frig Carnexpod SA. Firma a rămas aceeași, doar că și-a schimbat denumirea. Se impunea un nou document de înregistrare DSVSA? GdS a întrebat instituția care este temeiul legal pentru anularea unui document de înregistrare în cazul în care firma deținătoare și-a schimbat denumirea. DSVSA Dolj susține că în acest caz „se eliberează un document cu același număr de înregistrare, dar la data la care a fost întocmită cererea operatorului economic“. Procedura se aplică de la 10 ianuarie 2014, iar documentele de înregistrare eliberate până la acea dată „rămân valabile“, ne-a asigurat DSVSA Dolj. Cu alte cuvinte, dr. Alexandru Vonica, persoana care a întocmit procesul-verbal și a recomandat anularea vechiului document (nr. 911/2011) și eliberarea altuia (nr. 620/2013) pe noul nume (Frig Carnexpod SA) nu avea bază legală să facă această operațiune pe 27 iunie 2013! Ca o precizare, această procedură stabilită prin notă internă (!) de către ANSVSA figurează într-un proiect de modificare a Ordinului nr. 111/2008 din 2014, care nu a fost adoptat nici acum.
Ciudățeniile din documentele eliberate de DSVSA Dolj merg și mai departe. Astfel, am întrebat după câte zile de la eliberare poate fi anulat un document de înregistrare eliberat în baza Ordinului nr. 111/2008, dacă nu este ridicat de către beneficiar. Ni s-a răspuns că, după 30 de zile, potrivit art. 39 din ordinul menționat. Acum să analizăm două documente eliberate de DSVSA Dolj. Primul pe listă este documentul de înregistrare al SC Adalmar Com SRL Craiova, pentru depozitul alimentar din incinta Frigorifer Craiova (str. Câmpului, nr. 2). Documentul inițial de înregistrare (nr. 1049/2011) a fost eliberat pe 25 octombrie 2011, iar semnătura pentru ridicarea actului datează din 28 octombrie 2011. Al doilea document de înregistrare cu același număr (1049/2011), dar fără codurile CAEN, ar fi fost eliberat tot pe 25 octombrie 2011, dar data la care a fost ridicat, obligatoriu de menționat, lipsește de pe act. Alt document de înregistrare fără coduri CAEN este pe numele societății Somarom Trading SRL. Actul (nr. 1112/2011) ar fi fost eliberat în 8 noiembrie 2011 și ridicat pe 2 iulie 2013. Evident, dacă nu a fost ridicat, actul trebuia anulat pe 8 decembrie 2011 și nu avea cum să fie ridicat în 2 iulie 2013.
Altă observație importantă este că, după ce Carnexpod SA Filiala Craiova și-a schimbat numele în Frig Carnexpod SA și în documentele DSVSA prin operațiunea din 27 iunie 2013, documentele societăților din incinta Frigorifer au fost și ele modificate, deși legislația nu impunea acest lucru. Noile documente nu mai conțin codurile CAEN.
În atenția Consiliului Concurenței și a DNA
În final, am întrebat reprezentanții DSVSA dacă un „depozit alimentar frigorific“ poate derula activități de comerț cu amănuntul/ridicata al cărnii și produselor din carne. Iarăși nu ni s-a răspuns tranșant, cu obișnuita confuzie livrare/vânzare, dar nu am înțeles de ce ni s-au furnizat codurile CAEN „din certificatul constatator“ de la ORC (CAEN 5210, 4632, 4722). Cu alte cuvinte, am întrebat dacă depozitul poate „comercializa“ cu amănuntul/ridicata și ni s-a răspuns că acesta poate „livra“.
Problematica ridicată în documentarul „Războiul cărnii“, publicat de GdS în ultima lună, se află pe masa mai multor instituții de control, printre care Consiliul Concurenței (CC) și DNA – Serviciul Teritorial Craiova. Într-un punct de vedere pe această temă, CC concluzionează că „recepția de produse de origine animală care necesită regim termic (congelate și/sau refrigerate) este permisă doar în cazul unităților autorizate sanitar-veterinar și, pe cale de consecință, aceste unități desfășoară comercializarea de produse alimentare sub formă angro“. CC atenționează că prin neclaritățile în aplicarea celor două ordine ANSVSA (11/2008 și 57/2010) „există posibilitatea apariției unor condiții ce ar putea favoriza denaturarea concurenței“. În acțiunile de control, DSVSA trebuie să aibă în vedere „efectul oricărei acțiuni sau inacțiuni, conform legii, asupra funcționării în condiții concurențiale a piețelor în cauză“.
