(FOTO: bitfm.ro)
GdS a efectuat o analiză a greșelilor cel mai des întâlnite de ANAF la firme, în timpul controalelor. Iată ce lucruri aberante își mai cumpără cei care au firme private, cum justifică în contabilitate acele cheltuieli și cum le calculează Fiscul din urmă dobânzi și penalități pentru achizițiile care nu au legătură cu activitatea firmei.
În timpul controalelor fiscale, inspectorii ANAF descoperă tot felul de ciudățenii în actele contabile ale firmelor. Dintre toate greșelile care se fac în evidențele contabile ale firmelor Fiscul doljean a evidențiat o categorie de erori care sunt cel mai des întâlnite cu ocazia inspecțiilor fiscale, și anume: firmele își înregistrează cheltuieli care nu sunt în interesul activității economice a firmei respective. Cele mai multe firme sunt prinse că își deduc cheltuieli foarte mari de carburant, „chiar mai mari decât era necesar în funcție de parcul de mașini existent, nu există foi de parcurs care să justifice toate acele cheltuieli“, a spus Ilie Ioana, șef adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj.
Cu factura de la stomatolog, în contabilitate
Cel mai interesant caz descoperit de oamenii Fiscului doljean în timpul unui control a fost în 2014, când deținătorul unei firme și-a făcut o lucrare dentară la un cabinet stomatologic din Craiova și a introdus factura pe firmă, ca și cheltuială. „Nu am mai întâlnit așa ceva până anul trecut. Înțelegem să își ia un costum de haine (dar numai unul), dar să își înregistreze pe firmă cheltuielile cu repararea danturii a fost ceva ieșit din comun“, a precizat Ilie Ioana. Fiscul a „dat jos“ cu cheltuiala făcută la stomatolog, în sensul că nu i-a luat în calcul factura respectivă patronului craiovean, care se folosise de firmă pentru a-și deconta cheltuieli personale. Tot pe acest principiu, reprezentanții ANAF spun că deținătorii de firme își cumpără bunuri personale, dar cu facturi emise pe societate, pentru a diminua impozitul pe profit. Este vorba despre bunuri care nu au treabă cu activitatea firmei: televizoare, plasme etc.
„Noi le găsim facturile în contabilitate, dar nu găsim și bunurile la firmele respective. Dacă ai activitate de comerț și deții un magazin, atunci ce faci cu un televizor uriaș? Deci, acele bunuri sunt folosite în interes propriu“, a spus șeful adjunct al AJFP Dolj. În astfel de cazuri, Fiscul nu ia în calcul facturile respective, astfel că firmele au de plată impozit pe profit mai mare, plus dobânzi și penalități din urmă. Nu sunt acceptate a fi decontate pe firmă cheltuielile cu petrecerea de revelion sau concedii de odihnă în diverse locuri exotice. „Dacă administratorul firmei face dovada că la o astfel de întâlnire s-a perfectat un contract cu firma sau a avut loc o conferință de afaceri și aduce dovezi în acest sens, atunci se iau în calcul cheltuielile cu deplasarea respectivă. În caz contrar nu se iau“, a mai spus reprezentantul Fiscului.
Înregistrează „jumătăți“ de facturi
O „șmecherie“ de dată recentă a agenților economici este aceea de a fenta statul înregistrând doar „jumătăți“ de facturi în contabilitate. Din analiza neregulilor descoperite în timpul controalelor efectuate de Fisc a reieșit și faptul că multe societăți fac erori de înregistrare în contabilitate a unor facturi, astfel că valoarea facturilor reale nu coincide cu sumele declarate în contabilitate. Se știe că, dacă o firmă nu înregistrează deloc facturile emise de diverși parteneri de afaceri, ar fi o problemă destul de gravă, așa că ei declară factura cu toate datele de identificare, dar înregistrează doar o parte din sumă în contabilitate.
„Este vorba despre emiterea unor facturi și înregistrarea lor parțială în contabilitatea celui verificat. De exemplu, dacă au luat o factură de 1.000 de lei, atunci au înregistrat-o în contabilitate cu doar 500 de lei. În astfel de cazuri, noi cerem notă explicativă, înregistrăm factura la valoarea reală, apoi calculăm majorări de întârziere și penalități la valoarea care nu fusese înregistrată până atunci“, a spus Ilie Ioana.
Fiscul ia urma facturilor emise, după Declarația 394
Există și firme care nu își înregistrează deloc în contabilitate anumite facturi, fapt care e ușor de depistat, prin verificarea de către Fisc a Declarației 394. Prin această declarație, toate firmele sunt obligate să își declare achizițiile și vânzările, deci atât facturile emise, cât și pe cele primite de la furnizori, cu sumele și datele de identificare aferente. În cazul în care primești o factură pe care nu o declari în Declarația 394, dar emitentul facturii a declarat-o, atunci firma e suspectă de evaziune. Sunt exceptate cazurile de decalare, adică dacă o factură este emisă într-o lună, dar a fost declarată în luna următoare, atunci se consideră declarată și nu ascunsă, dar contribuabilul trebuie să facă o declarație rectificativă și să o înregistreze în Declarația 394 chiar în luna în care a fost emisă.
Practic, dacă primești o factură de la furnizor și nu o înregistrezi în contabilitate, atunci riști să fii descoperit, pentru că emitentul facturii o declară în Declarația 394, care poate fi verificată de către Fisc. Totul depinde de momentul în care Fiscul descoperă acea factură, dacă o descoperă vreodată.
Firmele care fac achiziții de fier vechi, prinse cu facturi fictive
Pe lângă decalajele din Declarația 394, Fiscul mai „cotrobăie“ și după facturile fictive, declarate, în special de firme care fac achiziții de fier vechi. „Sunt cazuri izolate când unele firme nu își înregistrează deloc veniturile, dar ne confruntăm cu situații pe partea de firme care fac achiziții de metale feroase și neferoase. În acest sector există multe facturi fictive, emise pe numele unor firme inactive sau radiate. Marfa ajunge fără documente de proveniență sau pe baza unor facturi false, emise din diverse colțuri ale țării. În astfel de cazuri, facem raportul de inspecție fiscală, plus plângere penală pe numele administratorilor de firme care se ocupă cu achiziții și vânzări de metale feroase sau neferoase“, a spus șeful adjunct al AJFP Dolj. Acesta a arătat că este vorba despre firme din Coșoveni, Coțofeni, Băilești și chiar din Craiova care au astfel de practici cu facturi fictive.
Plângeri penale din trei în trei luni
Firmele care își declară obligațiile fiscale (în special contribuțiile pentru angajați), dar nu le achită timp de trei luni riscă să se aleagă cu dosare penale pe numele administratorilor. De ceva vreme, Fiscul verifică situația plăților de impozite și taxe achitate sau neachitate de către firme, din trei în trei luni. Dacă firmele au făcut stopaj la sursă pentru diverse contribuții și au declarat la stat sumele respective, dar nu au plătit banii către Fisc timp de trei luni, atunci ANAF înștiințează contribuabilii respectivi, dar și trimite și plângeri penale organelor în drept pe numele administratorilor.
Marfa fără documente legale – o mare problemă pentru Fisc
În timpul controalelor, inspectorii fiscali au descoperit marfă în plus față de cea existentă în acte la mai multe firme. Acel surplus de marfă era lipsit de documente de proveniență. „Anul trecut am descoperit cam zece astfel de cazuri, în general, în domeniul comerțului cu legume-fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte. În astfel de cazuri, facem proces-verbal de confiscare a produselor și înaintăm plângeri penale autorităților în drept“, a precizat Ilie Ioana.
