Foto: Arhiva GdS
Foto: Arhiva GdS
Foto: Arhiva GdS

Peste 1.600 de elevi au abandonat cursurile în anul şcolar trecut. Cei mai mulţi dintre ei sunt copii din învăţământul gimnazial – 849 şi alţi 460 din învăţământul primar. Statisticile sunt îngrijorătoare având în vedere că fenomenul se extinde alarmant şi în mediul urban. Potrivit managerilor din învăţământ, sărăcia şi tradiţionalismul sunt principalele motive care alungă copiii din şcoli.

Mii de copii din judeţul Dolj au abandonat şcoala în ultimii ani. Din ultimul studiu realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Dolj reiese faptul că abandonul şcolar a atins apogeul în perioada 2011-2012, înregistrând un procent de 2,66%, în timp ce, în perioada 2012-2013, abandonul înregistrat a fost de 2,25%, iar în anul şcolar 2013-2014 – 2,44%. Cei mai frecvenţi factori care au dus la abandon şcolar au fost: dificultăţile materiale, modelul educaţional oferit de părinţi, dezorganizarea familiei, căsătoriile timpurii, repetenţiile. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 144 de unităţi şcolare (66.923 de elevi) din cele 189 de unităţi de învăţământ de stat şi 15 unităţi şcolare particulare existente în Dolj. Consilierii CJRAE Dolj au comparat datele statistice din ultimii ani din 50 de unităţi şcolare din Craiova, 15 unităţi de învăţământ din mediul urban şi 79 de şcoli din mediul rural.

„Chiar în aceste zile, dascălii noştri au mers în cartier să convingă părinţii să îşi trimită copiii la cursuri“

Şi în Craiova situaţia abandonului este îngrijorătoare. Din cei 1.632 de copii care au abandonat şcoala în judeţul Dolj, 526 sunt din Craiova. Cei mai mulţi sunt elevi din ciclul gimnazial – 208, 171 sunt elevi de liceu şi alţi 147 sunt în clasele I-IV. Şcoala „Anton Pann“, Şcoala Gimnazială „Obedeanu“, structură a Şcolii nr. 12, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bibescu“, Şcoala „Lascăr Catargiu“ sunt unităţile de învăţământ din Craiova în care anual se înregistrează cel mai mare abandon şcolar.
La Şcoala „Anton Pann“ din Craiova, potrivit directorului unităţii de învăţământ, principalele motive ale abandonului sunt sărăcia, pe de o parte, şi tradiţionalismul pe de altă parte, în cazul copiilor de etnie romă. „Dacă până în urmă cu câţiva ani cele mai multe familii care aveau copiii înscrişi la unitatea noastră şcolară plecau în ţări europene, de unde reveneau periodic, de ceva timp au ales destinaţii îndepărtate, cum ar fi SUA. Mulţi dintre ei sunt însoţiţi de copiii peste hotare, alţii însă îi lasă acasă, dar cu responsabilităţi, să aibă grijă de fraţii mai mici. Având în vedere că cei mai mulţi elevi pe care îi avem sunt de etnie romă, ne lovim de bariere ce ţin de obiceiuri şi tradiţii la care ei ţin foarte mult. După primele clase de gimnaziu, multe familii nu îşi mai trimit fetele la şcoală. Chiar în aceste zile, dascălii noştri au mers în cartier să convingă părinţii să îşi trimită copiii la cursuri. Şi aici ne confruntăm cu o problemă: la adresele pe care noi le deţinem fie nu mai locuieşte nimeni, fie lucrează în târg şi sunt de negăsit pe timpul zilei ori sunt, pur şi simplu, plecaţi din ţară. Consider că am încercat tot ce a fost posibil pentru readucerea la şcoală a celor care au abandonat-o. De-a lungul anilor am implementat tot felul de proiecte europene, programe de consiliere destinate părinţilor şi copiilor acestora. În şcoala noastră avem şi trei profesori de limba romani tocmai pentru a fi mai aproape de ei“, a spus Petrina Radu, manager la Şcoala „Anton Pann“. În această unitate şcolară, elevii care depăşesc vârsta de 14 ani se pot înscrie pentru a relua studiile la învăţământul cu frecvenţă redusă. Tot aici există şi posibilitatea şcolarizării la programul „A doua şansă“, având drept scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea învăţământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii şi care au depăşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare învăţământului primar.

După clasa a V-a, mulţi părinţi de etnie nu îşi mai trimit fetele la şcoală

La doar câţiva kilometri de Craiova, în Podari, numărul celor care abandonează anual şcoala este în creştere. „Aproximativ zece copii au părăsit şcoala în ultima perioadă. Este o problemă, în special la copiii de etnie romă, care imediat după clasa a V-a nu mai vin la cursuri. Am încercat de nenumărate ori să luăm legătura cu familia, însă primim drept răspuns că le este teamă să lase fetele la şcoală ca acestea să nu fie răpite. În rândul acestor familii, căsătoriile se fac la vârste foarte fragede. Avem, pe de altă parte, multe familii care pleacă periodic în străinătate şi care după o perioadă îşi iau şi copiii. De aproximativ patru ani, pentru elevii preşcolari există un program prin care încercăm să conştientizăm familiile despre importanţa şcolii. Probleme la noi apar după clasa a V-a“, a spus Marilena Andriescu, manager la Şcoala Gimnazială Podari.

Programe destinate prevenirii abandonului

Din cei 1.632 de elevi care au abandonat şcoala în anul şcolar 2013-2014, în 1.065 de cazuri nu se cunosc cauzele, acestea fiind nedeclarate. Alte 236 de cazuri de abandon sunt din cauze sociale, 152 din cauze economice, trei – medicale şi 172 de cazuri din cauza migraţiei familiilor acestor copii în alte judeţe sau chiar în afara ţării. Reprezentanţii ISJ Dolj cunosc aceste date statistice şi mărturisesc că au încercat să implementeze cât mai multe proiecte chiar din perioada preşcolară. „De câţiva ani, în localităţile în care am înregistrat abandon am implementat un proiect intitulat «Fiecare copil în grădiniţă» împreună cu Asociaţia OvidiuRo. Dacă la început acest program a fost destinat copiilor din Amărăştii de Jos şi Podari, apoi s-a extins în Cetate, Calopăr, Valea Stanciului, Maglavit, dar şi în alte localităţi din judeţ. În acest moment, sunt aproximativ 600 de beneficiari. În plus, există programul «A doua şansă», cât şi învăţământul cu frecvenţă redusă“, a spus Georgică Bercea-Florea, inspector general la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.

Mii de elevi cu situaţia şcolară neîncheiată

În anul şcolar 2013-2014, la nivelul judeţului Dolj, potrivit raportului prezentat de CJRAE, erau 8.294 de elevi cu situaţia neîncheiată, din care 3.793 erau din Craiova. Pe cicluri de învăţământ, cei mai mulţi erau de la învăţământul liceal – 4.141, 2.513 în învăţământul gimnazial şi 1.640 din învăţământul primar.  

Ana DĂNESCU
A absolvit Facultatea de Ştiințe Sociale din Universitatea din Craiova, specializarea Filosofie Sociologie. Lucrează la Gazeta de Sud din 2004 în domeniul social, dar este şi realizatorul rubricii Infosocial la Radio Sud.