Potrivit informațiilor făcute publice de Curtea de Apel București, Dinel Staicu a formulat un denunț la DNA (Foto: Arhiva GdS)
Potrivit informațiilor făcute publice de Curtea de Apel București, Dinel Staicu a formulat  un denunț la DNA (Foto: Arhiva GdS)
Potrivit informațiilor făcute publice de Curtea de Apel București, Dinel Staicu a formulat
un denunț la DNA (Foto: Arhiva GdS)

Judecat pentru fraudarea Transgaz SA Mediaș și condamnat la cinci ani de pușcărie pentru mituirea unui complet de judecată de la Curtea de Apel București, omul de afaceri craiovean Dinel Staicu a început să „toarne“ la DNA. Informația apare pe pagina de internet a Curții de Apel București, instanță care a cerut procurorilor anticorupție să comunice rezultatul unui denunț formulat de inculpatul Dinel Staicu. Potrivit legii, inculpații care denunță comiterea unor infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei.

Judecarea apelului formulat de inculpații condamnați în dosarul „Transgaz“, printre care se numără și omul de afaceri Dinel Staicu, fost președinte al SIF Oltenia, a început pe 10 octombrie, anul trecut, la Curtea de Apel București.
În noiembrie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţa că s-a dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, respectiv complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Prin comiterea acestor infracțiuni, patrimoniul Transgaz SA Mediaş ar fi fost fraudat cu suma de aproximativ 11,3 milioane de euro. Este vorba de Aurel Coconea, fost director general al Transgaz Mediaş, Dinel Staicu – pe atunci preşedintele SIF Oltenia, Teodor Volintiru, Popescu Carmen Ioana, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Naciu, fost director general la Asigurarea Naţională Română, şi Adrian Bogza, fost administrator la Delta Telecom SA. Procurorii anticorupție au reținut că, în perioada august 2000 – iulie 2001, directorul Transgaz SA, Aurel Coconea, a încheiat, cu încălcarea normelor legale, 14 convenţii de plăţi cu cinci societăţi cu capital integral de stat. Ulterior, prin încheierea acestor convenţii, pe circuitul financiar dintre societăţile de stat transportoare, distribuitoare şi respectiv beneficiare de gaze naturale s-au interpus patru societăţi private – BDJ SA Craiova, Padogaz SA Bucureşti, Sironex SA Craiova şi Duminpex SM SRL Bucureşti – toate controlate de Dinel Staicu. Anchetatorii susțin că, tot prin încălcarea legii, Transgaz a virat numerar în conturile celor patru societăţi, banii ajungând ulterior în buzunarele lui Staicu şi ale apropiaţilor săi.
Pe 30 decembrie 2013, Judecătoria Sector 2 s-a pronunţat și i-a condamnat pe inculpați. Cea mai mare pedeapsă – 11 ani de pușcărie – a primit-o Dinel Staicu, însă instanța a scăzut cei aproape doi ani petrecuți de inculpat în arest (21 aprilie 2011 – 11 februarie 2013). Bogza, Popescu, Volintiru și Coconea au fost condamnați la câte şapte ani de pușcărie pentru infracțiunile comise, iar ultimii patru inculpați au primit câte cinci ani de închisoare. De asemenea, instanța a mai dispus ca inculpaţii, împreună cu SC Reconversia SA, să achite Transgaz aproape 26 de milioane de lei drept daune materiale și a menținut sechestrul pus pe averea lui Dinel Staicu. Hotărârea instanței a fost atacată cu recurs de cei nouă inculpați, iar dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București pe 12 septembrie 2014.

Dinel „toarnă“ la DNA

La termenul de pe 17 decembrie, Curtea de Apel București a dispus emiterea unei adrese către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru ca procurorii să comunice stadiul unui denunț formulat de inculpatul Dinel Staicu. „Dispune emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție prin care să se comunice stadiul și, eventual, rezultatul denunțului formulat de inculpatul Staicu Dinel“, se arată în încheierea de pe 17 decembrie a Curții de Apel București. Am încercat să aflăm ce infracțiuni a denunțat Dinel Staicu, însă procurorii anticorupție au explicat că informațiile cerute nu pot fi făcute publice. „Informaţia pe care o solicitaţi nu se înscrie în sfera informaţiilor publice, având în vedere că este gestionată dintr-un cadru judiciar“, au comunicat reprezentanții DNA.
Potrivit Legii nr. 682 din 2002 privind protecția martorilor, persoana care, înaintea sau în timpul urmăririi penale ori judecății denunță persoane care au comis infracțiuni grave, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Astfel, dacă instanța care judecă apelul formulat de inculpații din dosarul „Transgaz“ va considera că au fost îndeplinite condițiile Legii nr. 682 din 2002, Dinel Staicu se poate alege cu reducerea la jumătate a pedepsei.

Condamnat definitiv pentru dare de mită

Pe 25 septembrie 2014, Dinel Staicu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a mituit un complet de judecată de la Curtea de Apel București cu peste 600.000 de euro pentru a-l scăpa de o pedeapsă de șapte ani de pușcărie. Este vorba de pedeapsa primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor. Dinel a reușit să scape de cei șapte ani de pușcărie, însă s-a ales cu cinci ani de închisoare într-un dosar de dare de mită, iar cele trei judecătoare de la Curtea de Apel București – Liliana Bădescu, Dumitriţa Piciarcă şi Veronica Cîrstoiu – sunt judecate într-un dosar penal de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.

Aldezir MARIN
A absolvit Facultatea de Filosofie-Sociologie din cadrul Universitatii din Craiova in anul 2003, iar un an mai tarziu Masteratul in Sociologia Comunicarii si Jurnalism. Din 2004 lucreaza in presa, iar in 2005 s-a alaturat colectivului Gazeta de Sud. Din toamna aceluiasi an, misiunea colegului nostru este de a informa cititorii Gazeta de Sud despre cele mai recente si de interes evenimente petrecute in Craiova, Oltenia, dar si la nivel national.