Retrocedarea ilegală a fostei Case a Copilului din Craiova și a terenului din jurul ei ridică multe semne de întrebare. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe fostul primar, Antonie Solomon, pe secretara primăriei, Nicoleta Miulescu, și pe jurista care s-a ocupat de dosarul de revendicare, Carmen Grigorie, dar multe probleme rămân fără răspuns. A primit cineva bani pentru a închide ochii la o asemenea ilegalitate? Mai sunt și alte cazuri de retrocedări în Craiova făcute în această manieră? Rechizitoriul procurorilor vorbește despre lipsa unui regulament clar privind retrocedările și despre o intenție a autorităților de a menține haosul pentru a scăpa de responsabilitate. În plus, retrocedarea ilegală a avut drept consecință plata unei recompense din partea celei care a solicitat imobilul. Peste 200.000 de euro au fost împărțite cu generozitate către diverse persoane, dintre care cea mai mare sumă a primit-o un avocat din Târgu Jiu, cu titlu de onorariu de succes după ce casa și terenul au fost vândute cu 660.000 de euro. Deși a fost angajat pentru a reprezenta persoana care a solicitat imobilul, avocatul Constantin Stănică a explicat că nu a știut că aceasta nu avea dreptul legal de a primi imobilul și s-a declarat surprins de apariția unui contract de donație care a schimbat toate datele problemei.
Gazeta de Sud a prezentat pe larg în ediția de vineri povestea retrocedării ilegale a imobilului de pe bulevardul Nicolae Titulescu (fosta stradă Severinului) din Craiova. Este vorba de un imobil de 330 de metri pătrați și un teren de peste 1.300 de metri pătrați din curtea Spitalului „Filantropia“, unde a funcționat în anii ‘50 Casa Copilului. Informațiile provin din rechizitoriul procurorilor DNA Craiova care i-au trimis în judecată pe cei responsabili de acest lucru.
Povestea începe în familia magistratului Ioan Urdăreanu, care a avut doi fii: Ioan, născut pe 8 decembrie 1886, şi Constantin, născut pe 4 septembrie 1890. Ambii au devenit avocați. Potrivit procurorilor, la un moment dat, tatăl celor doi băieți a împărțit averea. Primul fiu, Ioan, care a locuit în comuna Săulești, Gorj, a moștenit proprietățile din Gorj, iar fratele său, Constantin, a moștenit casa părintească din Craiova, adică imobilul de pe bulevardul Titulescu.
Gabriela Cîmpeanu, femeia care a revendicat și primit casa și terenul din Craiova, este din Târgu Jiu și a fost fata lui Ioan. Acesta ar fi avut o relaţie cu bucătăreasa Cîmpeanu Sevastiţa, în urma căreia, pe 10 septembrie 1929, s-a născut o fetiţă – Gabriela Cîmpeanu. Din cauza diferenţei de statut social, avocatul Ioan Urdăreanu nu s-a putut căsători cu Sevastița, însă a hotărât să o adopte pe Gabriela, lucru care s-a întâmplat pe 15 decembrie 1947, printr-o hotărâre a Tribunalului Gorj. În urma adopției, Gabriela a luat și numele de Urdăreanu, dar și toate drepturile conferite de lege. În plus, printr-un testament olograf din 8 noiembrie 1943, Ioan Urdăreanu a dispus „ca după încetarea mea din viaţă, întreaga mea avere mobilă şi imobilă, oriunde se va găsi, să devină proprietatea exclusivă şi absolută a Gabrielei S. Cîmpeanu, pe care o institui legatara universală a întregii mele averi“. Ulterior, prin Decretul nr. 83/1949, Ioan Urdăreanu a fost deposedat de întreaga avere pe care o deţinuse în comuna Săuleşti.
La un moment dat, Gabriela Urdăreanu-Cîmpeanu a solicitat Tribunalului Regional Târgu Jiu desfacerea adopţiei, iar instanța a admis cererea pe 12 aprilie 1960. Această cerere avea să stea la baza concluziei anchetatorilor craioveni, conform căreia Gabriela Cîmpeanu nu avea nici un drept să ceară retrocedarea casei din Craiova. În plus, Gabriela Cîmpeanu nu putea revendica imobilul și din cauza faptului că unchiul său l-a donat statului în 1951. Cîmpeanu a ascuns ambele informații atât în momentul în care a depus la Primăria Craiova cererea de revendicare, cât și pe parcursul corespondenței cu autoritățile locale. Dacă e să credem ceea ce spune avocatul Constantin Stănică, cel pe care l-a angajat la un moment dat pentru a soluționa problema și care a primit pentru acest lucru aproximativ 200.000 de euro, nici el nu știa că dosarul era unul cu probleme. Angajarea avocatului i-a surprins și pe procurorii DNA, care spuneau în rechizitoriu că apariția avocatului nu a dus la depunerea vreunui document legal în dosar.
„La dosar nu există vreun certificat de moştenitor ori de calitate de moştenitor, ci doar actul de adopţie şi testamentul tatălui ei adoptiv, ambele referitoare la Urdăreanu Ioan. Nu se regăsesc în dosar nici copii de pe actele de deces ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, din acestea putându-se stabili că Ioan Urdăreanu a decedat înaintea fratelui său. Tocmai faptul că notificatoarea (Gabriela Cîmpeanu – n.r.) alesese să se folosească spre a-şi dovedi calitatea de succesor în drepturi de un înscris care o atestă ca şi moştenitor legal şi de un altul care o atestă ca şi moştenitor testamentar, fără ca asupra imobilului solicitat la restituire să existe pretenţii formulate şi de altă persoană, impunea a i se cere să facă dovada că adopţia subzista şi la momentul decesului adoptatorului. Dacă o astfel de dovadă ar fi fost solicitată, s-ar fi constatat faptul că înfierea fusese desfăcută prin sentinţa civilă nr. 1150/12.04.1960 a Tribunalului Regional Târgu Jiu. Astfel fiind, s-ar fi putut stabili că notificatoarea nu putea avea calitatea de moştenitor legal, neputând veni prin reprezentare la moştenirea fratelui fostului tată adoptiv“, se arată în rechizitoriu.
Ce s-a întâmplat cu imobilul din Craiova
Casa din Craiova, moștenită de Constantin, fratele lui Ioan Urdăreanu, a fost pusă la dispoziţia armatei ruse în 1945, ocazie cu care a fost întocmit și un inventar al bunurilor între reprezentantul armatei române şi cel al armatei ruse. Anchetatorii mai spun că nu se cunoaşte modul în care locuinţa lui Constantin Urdăreanu intrase în folosinţa armatei, nefiind găsite înscrisuri în acest sens.
În schimb, s-a stabilit că „matricola clădirii“ a fost deschisă în anul 1942 pe numele lui Constantin Urdăreanu, cu mențiunile „casă de locuit“, „construcţie de cărămidă“, „în stare bună“ şi „compusă din 6 camere şi 5 dependinţe ocup. de prop.“, iar în 1951 actul a fost închis cu menţiunea „Imobilul s-a donat Sfatului Popular al oraşului Craiova şi se scuteşte de impozit pentru viitor“.
Donația a fost făcută pe 3 decembrie 1951, când în imobilul deținut de Constantin Urdăreanu pe strada Severinului, nr. 46, funcţiona deja Casa Copilului. Actul de donaţie a fost declarat autentic printr-un proces-verbal încheiat de Tribunalul Dolj. Constantin Urdăreanu a decedat pe 22 noiembrie 1962, iar după moartea sa, imobilul a devenit, împreună cu alte imobile învecinate, Spitalul de Copii „Filantropia“.
Anchetatorii au mai stabilit că, pe 14 august 2001, Gabriela Cîmpeanu a bătut la ușa Primăriei Craiova și a depus o cerere prin care solicita restituirea imobilului din strada Severinului, nr. 46, în baza Legii nr. 10/2001.
Femeia solicita acordarea de despăgubiri băneşti în calitate de moştenitor al proprietarului decedat, Constantin Urdăreanu, indicând ca moment al trecerii imobilului în proprietatea statului data de 8 februarie 1945. Asta, deși Legea nr.10/2001 prevede că numai imobilele preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 se restituie în natură sau prin măsuri compensatorii.
Ca pretinse dovezi, femeia a adus copii ale inventarului încheiat între reprezentanţii armatelor română şi rusă, copii după certificatele de naştere ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, după sentinţa de adopţie din anul 1947, dar și după testamentul lui Ioan Urdăreanu din noiembrie 1943.
Nu a depus însă nici o dovadă asupra proprietății, certificatul de moștenitor sau certificatele de deces ale fraților Urdăreanu și a „uitat“ să depună la dosar hotărârea prin care a fost desfăcută adopția.
Pe 12 noiembrie 2005, Carmen Grigorie a făcut o adresă prin care solicită întocmirea unui proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, adresă în care inculpata „a consemnat faptul nereal că imobilul trecuse în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950, deşi notificatoarea (Gabriela Cîmpeanu – n.r.) nu făcuse niciodată această precizare în notificare ori în celelalte cereri ori memorii formulate, nu depusese la dosar decretul de naţionalizare şi anexele pentru judeţul Dolj, în care erau evidenţiate imobilele naţionalizate în baza acestui act normativ, iar în anexe imobilul din strada Severinului nr. 46 nu apărea ca fiind naţionalizat“, spun procurorii DNA.
Această mențiune a fost preluată mai apoi de funcționarii primăriei care au întocmit procesul-verbal privind starea de fapt a imobilului din 24 aprilie 2007.
După trei zile, pe 27 aprilie 2007, Carmen Grigorie a și trimis dosarul comisiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Craiova, cu propunerea de restituire în natură a 1.310 mp de teren şi a clădirii în suprafaţă de 330 mp. Președintele comisiei era primarul Solomon, iar dintre membri făcea parte și Nicoleta Miulescu.
Conform procesului-verbal al şedinţei comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 din 27.04.2007, comisia a decis refacerea procesului-verbal de patrimoniu „cu menţiunea ce înseamnă preluare“, amânându-se dezbaterile pentru o şedinţă ulterioară. Următoarea şedinţă a comisiei a avut loc în data de 9.07.2007, iar după această dată comisia a mai fost convocată doar în 6.09.2007. Din examinarea procesului-verbal al şedinţei din 9.07.2007 a rezultat că notificarea nr.1714/N/2001 formulată de Cîmpeanu Gabriela nu a fost discutată în această şedinţă. În schimb, jurista Grigorie Carmen Liana a redactat Dispoziţia de restituire în natură înregistrată ulterior sub nr. 14851 din 19.07.2007, în care a consemnat faptul nereal că membrii comisiei locale pentru examinarea cererilor formulate potrivit Legii nr.10/2001 înfiinţată la nivelul Primăriei municipiului Craiova au propus restituirea parţială în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 1.310 mp (din suprafaţa totală de 1.520 mp) şi construcţie în suprafaţă totală de 330 mp, imobil amplasat în Craiova, str. Severinului nr. 46, către Cîmpeanu Gabriela, şi formularea propunerii de acordare de despăgubiri pentru restul suprafeţei de 210 mp de către ANRP. Ulterior, primarul Antonie Solomon a aprobat retrocedarea, iar secretarul Nicoleta Miulescu a fost de acord cu acest lucru, deși, spun procurorii, știau că dosarul avea probleme legale.
Hop și avocatul
În corespondența purtată cu Gabriela Cîmpeanu, Primăria Craiova nu a adus niciodată în discuție existența unui act de donație a clădirii și terenului de pe strada Severinului. Dacă ar fi făcut-o, dosarul ar fi putut fi respins din start, iar imobilul nu ar mai fi fost retrocedat. Într-o adresă din 2004, primăria i-a comunicat Gabrielei Cîmpeanu copii certificate după patru din cele şase file ale Buletinului clădirii întocmit în anul 1948. La dosar a mai fost depus un proces-verbal din 25.08.2004, întocmit de RAADPFL Craiova la solicitarea notificatoarei, în care se consemna faptul că „imobilul nu se află în evidenţa regiei, fiind ocupat de farmacia Spitalului Filantropia, şi adresa nr. 12440/07.07.2005, emisă de Spitalul Clinic Municipal Filantropia, din care, de asemenea, rezulta că imobilul nu este în administrarea spitalului.
Și apoi, în mod surprinzător, cum spun procurorii, la data de 06.10.2005, Cîmpeanu a încheiat un contract de asistenţă juridică cu avocatul Stănică Constantin, din Baroul Gorj, pentru „retrocedare imobil situat în municipiul Craiova, str. Severinului nr. 46, judeţul Dolj“. În cuprinsul contractului s-a menţionat că obiectul acestuia este reprezentat de „redactare, introducere şi susţinere cereri şi acţiuni în justiţie“, că onorariul convenit este în sumă de 30% cu titlu de onorariu de succes, fără a se preciza un onorariu orar sau fix (forfetar), astfel cum impune art. 134 alin. 1 din Statutul avocaţilor. S-a mai menţionat şi faptul că „prezentul contract nu poate fi reziliat în mod unilateral de nici una dintre părţi“. Surpriza oferită de acceptarea de către Cîmpeanu Gabriela a serviciilor unui avocat pe parcursul derulării procedurii administrative de restituire a imobilului la Primăria municipiului Craiova rezultă din faptul că, în aceeaşi perioadă, Cîmpeanu Gabriela şi-a susţinut singură, fără a fi reprezentată de un apărător ales, cererile formulate în baza legilor fondului funciar pentru retrocedarea imobilelor moştenite de la Ioan Urdăreanu în baza testamentului din 1948, atât la Primăria comunei Săuleşti, cât şi în faţa instanţelor de judecată. De la momentul la care se pretinde că notificatoarea a ales să fie reprezentată de apărător ales în faţa reprezentanţilor Primăriei Craiova, la dosarul notificării nu a mai fost depus nici un înscris, situaţia de fapt prezentată anterior de Cîmpeanu Gabriela rămânând la fel de neclară, de nedovedită şi de contradictorie ca şi până atunci. Tot din rechizitoriu reiese că funcționarii primăriei le-au spus procurorilor că avocatul nu a fost prezent nici la efectuarea măsurătorilor terenului, nici la încheierea procesului-verbal.
Onorariu generos pentru avocatul Stănică
Imediat după ce dispoziţia a fost comunicată lui Cîmpeanu, avocatul Constantin Stănică s-a preocupat să găsească un cumpărător pentru imobil, în acest sens apelând la sprijinul avocatei Georgeta Daniela Babov din Baroul Dolj, al cărei soţ, Vladimir Babov, era lichidator judiciar.
Acesta din urmă l-a identificat pe Liviu Cioană, ca potenţial cumpărător, tot el negociind şi preţul de vânzare-cumpărare a imobilului, stabilit în final la 660.000 de euro în urma unei întâlniri ce a avut loc pe 5.10.2007 la cabinetul avocatului Constantin Stănică din municipiul Târgu Jiu. Cinci zile mai târziu, la sediul biroului avocatului Constantin Stănică s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care Gabriela Cîmpeanu se obliga să vândă, iar SC MITLIV EXIM SRL, reprezentată de Liviu Cioană, se obliga să cumpere imobilul la preţul de 660.000 de euro, menţionându-se achitarea unui avans în sumă de 10.000 de euro la data încheierii antecontractului.
Din probele administrate de procurori a rezultat că avansul în sumă de 10.000 de euro încasat de Gabriela Cîmpeanu a fost remis avocatei Georgeta Daniela Babov pentru contribuţia sa la valorificarea imobilului, iar contravaloarea în lei a sumei de 15.000 de euro a fost folosită de Gabriela Cîmpeanu pentru a achita taxele şi impozitele ocazionate de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare. Suma de 635.000 de euro achitată prin virament bancar a fost folosită de Gabriela Cîmpeanu şi fiica acesteia, Mihaela Cernăzeanu, pentru a achiziţiona mai multe imobile în Târgu Jiu și București, un autoturism pentru ginerele ei, Ştefan Radu Cernăzeanu, câte un autoturism VOLKSWAGEN JETA – fiecare în valoare de aproximativ 70.000 de lei, pe care le-a făcut cadou lui Constantin Buligiu şi Ion Firulete, ca mulţumire a faptului că, pe timpul derulării procedurii administrative de restituire a imobilului, cei doi îi asiguraseră transportul de la Târgu Jiu la Craiova. Cea mai mare sumă, Cîmpeanu a virat-o în decembrie 2007 în contul avocatului Constantin Stănică. Este vorba de 670.309,50 lei reprezentând onorariul de 30%.
Actul de donație – documentul surpriză
Procurorii vorbesc despre lipsa de preocupare a juristei care s-a ocupat de dosar în a cere matricola clădirii sau în a verifica personal situaţia juridică a imobilului. „Deşi arhiva Primăriei municipiului Craiova găzduieşte şi la acest moment registrele privind matricola clădirilor amplasate pe raza municipiului la 1945 şi chiar anterior acestui an, nu a existat preocupare din partea inculpatei Grigorie Carmen Liana nici pentru a cere notificatoarei să depună la dosar matricola clădirii, nici pentru a verifica personal situaţia juridică a imobilului atestată prin acest înscris.
Dacă o astfel de verificare s-ar fi efectuat, s-ar fi constatat indubitabil că imobilul era proprietatea exclusivă a lui Constantin Urdăreanu, fapt ce rezultă nu doar din menţionarea numelui acestuia în partea introductivă a înscrisului, dar şi din înregistrarea efectuării operaţiunilor de deschidere a cărţilor funciare pentru imobil urmare a intrării în vigoare a Decretului-lege nr. 115/27.04.1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Deschiderea cărţilor funciare a presupus, conform actului normativ menţionat, efectuarea de înscrieri privitoare la descrierea imobilului şi la dreptul de proprietate atestate prin documente doveditoare. Deşi cartea funciară deschisă pentru imobilul ce interesează cauza nu a fost găsită la Arhivele Naţionale – Secţia Dolj, fără îndoială a existat, fiind invocată atât în cuprinsul actului de donaţie din 3.12.1951, cu privire la implementarea dispoziţiilor Decretului-lege nr.115/1938 fiind făcute menţiuni în registrul privind matricola clădirii. S-ar fi constatat, de asemenea, că de la data de 3.12.1951 imobilul a fost scutit de impozit, în matricola nr. 696 a clădirii existând menţiunea „imobilul s-a donat Sfatului Popular al oraşului Craiova(…). Pe de altă parte, testamentul prezentat de Cîmpeanu Gabriela, fiind doar un testament olograf, pretins a fi fost întocmit cu peste 70 ani în urmă, nu putea fi luat în considerare în absenţa unei hotărâri judecătoreşti care să-i ateste autenticitatea ori a unui certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor emise de un notar public“, se arată în rechizitoriul DNA.
Și totuși, de unde a apărut actul de donație? Asta s-a întrebat și avocatul Constantin Stănică, contactat de GdS. El a explicat că a aflat de existența lui atunci când a fost chemat ca martor la DNA. „Am fost citat la DNA de două ori ca martor. Eu nu știam de existența acestui acestui document, pentru că, altfel, îl puteam ataca în instanță și desființa. Eu am considerat că Gabriela Cîmpeanu putea moșteni casa din Craiova, deoarece în documente scria Urdăreanu I. Putea fi atât tatăl celor doi băieți, dar putea fi și tatăl ei, avocatul Ioan Urdăreanu. Nu am văzut nici un document oficial din care să reiasă modul în care a fost împărțită averea, deci ea putea veni ca moștenitoare a întregii averi, inclusiv a casei din Craiova. Din câte îmi amintesc, Prefectura Dolj a considerat dosarul complet la un moment dat, iar dacă ei au zis așa ceva, am crezut că știu ce spun. Era prin 2004 sau 2005. Dacă vă uitați, nici primăria nu avea acest act de donație. S-au făcut adrese către Arhivele Naționale, dar nu s-a primit nici un răspuns. Probabil asta înseamnă că nu exista nici acolo. Repet, a fost o surpriză și pentru mine să văd că există“, a explicat avocatul Stănică. Întrebat dacă știa ce documente sunt în dosarul de revendicare, el a precizat că nu s-a uitat în dosar și că nu l-a completat cu documente. Stănică nu a dorit să detalieze modul în care a ajuns să-l găsească cumpărător pe Liviu Cioană de la Mitliv. GdS a încercat să discute și cu avocata Daniela Babov, despre care rechizitoriul vorbește că a intermediat tranzacția și a primit 10.000 de euro pentru acest lucru, dar nu a reușit. Soțul său, lichidatorul judiciar Vladimir Babov, a precizat că nu știe nimic despre această tranzacție și că nu a fost citat la DNA pentru declarații.
Pe ce a pus DNA sechestru
Vândută cu 660.000 de euro, fosta Casă a Copilului valorează în prezent mai puțin de jumătate. Ea nu face obiectul nici unui sechestru din partea DNA, deoarece Mitliv se presupune că a fost cumpărător de bună-credință. Sub sechestru sunt bunurile lui Antonie Solomon, ale Nicoletei Miulescu și ale fiicei Gabrielei Cîmpeanu, Cernăzeanu Mihaela, beneficiara averii cumpărate cu banii obținuți din vânzarea clădirii retrocedate. Informată de DNA în legătură cu procesul penal, Primăria Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 660.000 euro. Cât se poate recupera din această sumă? Toată.
De exemplu, DNA a pus sechestru pe următoarele bunuri ale lui Antonie Solomon:
– cota-parte de 1/2 din imobilul apartament compus din trei camere şi dependinţe, situat în Craiova, str. Calea Bucureşti, cu o valoare de impozitare în sumă de 203.333,33 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul – spaţiu comercial cu suprafaţa de 65,30 m.p., situat în Craiova, str. Calea Bucureşti, cu o valoare de impozitare de 177.644,02 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul – construcţie şi teren intravilan cu suprafaţa de 247 m.p., situat în Craiova, str. Calea Bucureşti, cu o valoare de impozitare de 374.000 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul – spaţiu comercial, cu suprafaţa de 149,36 m.p., situat în Craiova, str. Mihai Viteazu, cu o valoare de impozitare de 380.075,79 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul – spaţiu comercial, cu suprafaţa de 163,99 m.p., situat în Craiova, str. Mihai Viteazu, cu o valoare de impozitare de 463.671,89 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul apartament compus din trei camere şi dependinţe, cu o suprafaţă de 92,68 m.p., situat în Craiova, str. Calea Bucureşti, cu o valoare de impozitare în sumă de 214.050,67 lei;
– cota-parte de 1/2 din imobilul – spaţiu comercial parter şi etaj, situat în Craiova, str. Piaţa Constantin Brâncuşi (Piaţa Gării), cu o valoare de impozitare de 1.956.169,12 lei.
– cota de 1/2 din imobilul teren în suprafaţă de 3.330 m.p. şi construcţie, cu destinaţia de locuinţă D+P+1+M, situat în comuna Bucovăţ, sat Leamna de Sus, judeţul Dolj cu o valoare de impozitare de 301.321 lei.
În cazul Nicoletei Miulescu, procurorii nu pot recupera prea mult din pagubă. Potrivit ultimei declarații de avere depuse în mai 2013, secretarul primăriei deține un sfert dintr-un apartament moștenit și dintr-un garaj. În rest, oficial nu are terenuri, case, mașini, bijuterii, ci doar două credite, unul în valoare de 14.730 de euro, și altul 31.400 de lei, scadente în următorii doi-trei ani.
Dacă este să ne raportăm la bunurile cumpărate de Gabriela Cîmpeanu cu sutele de mii de euro primite pe casa din Craiova, sechestrul ar putea fi pus pe un imobil în valoare de 120.000 de lei în Târgu Jiu, un imobil în valoare de 80.000 de euro în Bucureşti și un altul, în valoare de 500.000 de lei în Târgu Jiu.
