În Dolj nu mai există nici un procesator de lapte, după ce Lactido a închis anul trecut singura fabrică de profil din județ. Crescătorilor de bovine le este tot mai greu să reziste pe piață, din cauza prețurilor din ce în ce mai mici la care vând laptele. Între timp, piața locală este invadată cu lapte care provine din alte județe sau de peste graniță.
Industria laptelui moare încet, încet, de la producătorii locali care cresc vaci și până la procesatorii care fie își restrâng activitatea, fie se orientează spre alte piețe. Producătorii doljeni vând laptele proaspăt muls de la vaci cu 1,4 – 1,5 lei pe litru, în timp ce în supermarketuri, o cutie de lapte dintr-un brand cunoscut se vinde și cu cinci lei pe litru (lapte ultrapasteurizat, cunoscut drept UHT). Cum s-a ajuns la o astfel de situație și cum mai rezistă pe piață producătorii locali vom arăta în cele ce urmează.
Singurul procesator local – în insolvență
La nivelul întregii țări, anul trecut s-au închis o treime dintre fabricile de lapte. Dacă la începutul anului existau 183 de procesatori, la final de an mai rămăseseră 130, potrivit Mediafax. Și la nivelul Doljului, singurul procesator de lapte, Lactido, și-a închis în 2014 fabrica din Craiova și a intrat în insolvență.
Directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Dolj, Andrei Butaru, a declarat că anul acesta nu mai există nici un procesator de lapte autorizat în Dolj. „Singurul procesator fusese Lactido, dar ei nu au mai cerut autorizație de la noi de un an. La această dată nu mai există alți procesatori de lapte pe teritoriul județului“, a spus Butaru.
Deținătorul Lactido, Daniel Tăbăcioiu, a explicat de ce a închis fabrica de lapte: „Era foarte dificilă aprovizionarea cu lapte. În Dolj mai sunt doar vreo trei-patru ferme mari de la care se poate colecta lapte și este bătaie pe ele. Mai ridicam de la centrele de colectare autorizate, dar de la particulari cu câteva vaci nu luam niciodată, pentru că e greu de făcut o astfel de aprovizionare. Existau variații foarte mari de cantitate de lapte livrată de la un sezon la altul, adică de la vară la iarnă. Am închis fabrica de procesare a laptelui, dar instalațiile le avem în continuare și pot fi închiriate dacă se găsește vreun procesator dornic. Chiar dacă suntem în insolvență, anul trecut ni s-a aprobat planul de reorganizare pe trei ani. Am rămas doar cu activitatea de producere a înghețatei și acolo se folosește doar lapte praf, ca în toate fabricile din România“.
Producătorii o duc din ce în ce mai greu
Laptele proaspăt colectat de la fermele din Dolj se vinde către centrele de colectare cu 1,1 – 1,2 lei pe litru, iar către procesatorii din alte județe se tranzacționează cu prețuri între 1,3 – 1,5 lei pe litru. Unii spun că primesc mai puțin decât în alți ani pe litrul de lapte, în timp ce costurile lor sunt din ce în ce mai mari.
„Majoritatea micilor producători de la noi din zonă duc laptele la centre de colectare, unde îl dau cu 1,1 – 1,2 lei pe litru și mai și primesc banii după mai multe luni, chiar și după un an“, a spus Costel Coșoveanu, președintele AGROSTAR Dolj. Alt președinte al unei asociații a producătorilor zootehnici din Dolj, Ion Smarandache, de la Agro Castranova, a declarat că persoanele care au câteva vaci de lapte nu mai au unde să își vândă laptele (la procesatori) și „merg pe piața liberă, unde îl dau pe o nimica toată, cu 1,5 lei pe litru. Unii au ajuns să meargă pe la apartamentele oamenilor de la oraș și să vândă laptele din ușă în ușă. Noi avem asociație cu 700-800 de membri aici și le este foarte greu că nu au unde să-și vândă laptele“, a mai spus Smarandache.
Marile ferme cu vaci de lapte rămase în Dolj se numără pe degetele de la o mână
Cele câteva ferme mari din Dolj livrează laptele proaspăt către un procesator din Costești, județul Argeș, Lactag, care colectează 15 tone de lapte din această zonă a țării, o dată la două zile. Cea mai mare fermă de vaci din Dolj se află la Robănești, zonă în care există mai mulți producători. Ferma Fenov Robănești, de care s-a ocupat până nu demult Viorel Ninulescu, livrează 8.000 de litri de lapte zilnic, de la câteva sute de vaci. „Este din ce în ce mai greu să reziști pe piață într-un astfel de domeniu“, a spus Ninulescu. „Acum noi livrăm întreaga cantitate de lapte către Lactag. Este bine că avem unde să livrăm laptele, dar este tot mai greu pe piață, pentru că statul nu se implică să ne sprijine așa cum ar trebui. Cei din Polonia își permit să aibă prețuri mai mici la lapte, pentru că ei primesc subvenții mult mai mari de la stat decât noi“, a spus Nicoleta Marinescu, care este în prezent administrator al firmei Fenov Robănești.
Luminița Popescu este altă producătoare din Robănești care livrează lapte și la procesatorul din Costești, dar are și dozatoare cu lapte proaspăt amplasate în Craiova. „Procesatorii au redus prețurile la care achiziționează lapte de pe piață din cauza invaziei de lapte din afara țării. Pentru noi, ca producători, prețurile la care livrăm laptele acum sunt mai mici decât în 2012, în timp ce costurile noastre au crescut. Avem costuri mai mari cu energia, cu combustibilul și alte costuri care sunt la nivelul anului 2015, dar veniturile noastre sunt chiar mai mici decât în 2012“, a spus Luminița Popescu, care este printre primii fermieri care au adus dozatoare de lapte proaspăt în Craiova. Subvenția pe cap de bovină ar putea fi în jurul a 500 de lei, dar specialiștii spun că în alte țări din UE subvențiile pe cap de vacă sunt mult mai mari decât în România.
De unde vine laptele pe care îl cumpărăm din supermarketuri?
În supermarketuri, cea mai mare cantitate de lapte aflată la vânzare nu provine de la producătorii doljeni, ci din alte părți ale țării sau chiar din import. „Piața locală este invadată de lapte din alte părți, precum și din Transilvania și din nordul Moldovei, dar și de peste graniță. Practic, în acele zone ale țării există un număr foarte mare de animale. Noi, la nivelul Doljului, nu de fermieri ducem lipsă, ci nu se poate colecta laptele de la cei existenți, astfel că nu se poate valorifica potențialul natural al județului“, a spus Ion Gavrilescu, purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Agricultură Dolj. El a mai afirmat că în județ au mai rămas doar câteva ferme mari de vaci, iar restul sunt mici întreprinzători, care nu pot să asigure constant cantități importante de lapte, pentru a fi rentabil ca alți procesatori, din alte județe, să se aprovizioneze de aici.
Cum se formează prețul la raft
În piață există o contradicție. În timp ce procesatorii spun că nu e lapte suficient pe piața locală (fapt ce ar conduce la creșterea prețurilor), producătorii sunt de părere că nu prea au cui să vândă, cu excepția a unu – doi procesatori din alte județe.
Directorul general al Lactag, Adriean Asan, care este și unul dintre acționarii companiei, a explicat pentru GdS de ce este o discrepanță așa de mare între prețul plătit producătorilor de lapte și prețul de la raft, din supermarketuri. „În supermarketuri, produsele lactate «marcă proprie» au prețuri mai mici la raft, de circa trei lei pe litru, pentru că se asigură volume mari, iar de multe ori la astfel de volume profiturile sunt foarte mici. Brandurile mari, adică mărcile foarte cunoscute, au prețuri de cinci lei pe litrul de lapte, pentru că există taxele comerciale ale supermarketului care formează acel preț de la raft. Și să nu uităm de TVA-ul care este de 24% și este foarte mare la noi față de țările din care vine alt lapte de vacă“, a mai spus directorul Lactag. Adriean Asan a mai precizat că pentru un procesator, costurile de fabricație sunt destul de mari, numai costul cu transportul ridicându-se chiar până la 10% din prețul unui litru de lapte, plus costurile de analiză a laptelui, de pasteurizare, de ambalare, depozitare, costurile cu personalul, cu utilitățile etc.
Despre criza care a apărut de anul trecut încoace pe piața laptelui, directorul Lactag a precizat: „A fost o scădere puternică pe piața laptelui. Importurile ieftine din Ungaria și Polonia au făcut ca prețurile de achiziție să scadă. Presiunea este foarte mare atât asupra producătorilor, cât și a procesatorilor. Această presiune vine din piață. Noi, ca procesatori, ne vindem produsele marilor retaileri. Acolo este marea «bătălie», am putea spune. Noi înțelegem producătorii de lapte și îi sprijinim cum putem, iar din acest flux nu trebuie să dispară nimeni, nici procesatorii, nici producătorii, pentru că nu putem rezista pe piață unii fără alții“.
Procesatorul Lactag colectează câte 15.000 de litri de lapte de pe piața locală, în special din zona Robănești, după care procesează laptele în fabrica de la Costești, iar de acolo produsul ajunge în supermarketuri. Reprezentantul procesatorului a mai declarat că intenționează să se extindă pe piața din Dolj, în sensul că ar vrea să colecteze lapte și din zona Băileștiului.
Piața produselor lactate din România este dominată de cinci mari companii, care își livrează produsele în toate lanțurile de supermarketuri.
Producătorii români de lapte sunt distruși încet
Anul trecut, în Ardeal și Transilvania, un mare producător de lactate a dat o lovitură grea producătorilor de lapte de vacă. Acel producător a reziliat contractele cu zeci de ferme din România, pentru a aduce lapte din Ungaria, la un preț mai mic. Și alți mari producători de lactate au procedat în mod similar, aducând materia primă din Ungaria și Polonia, pe motiv că prețul pe litru este mai mic decât în România.
Scade numărul de vaci crescute de zootehniști
Problemele de pe piața laptelui și-au pus amprenta asupra producătorilor autohtoni, asupra crescătorilor de vaci de lapte, care sunt din ce în ce mai puțini. La nivelul țării, efectivele de animale au scăzut vertiginos, anul trecut fiind raportată o diminuare cu 400.000 de capete. Până la sfârșitul lunii noiembrie 2014, în Dolj mai existau 27.047 de vaci și juninci, dintr-un total de 61.000 de bovine.
