din oraşul Bechet, Gheorghe Ionele (stânga) şi edilului din comuna Argetoaia, Mircea Beznă (Foto: Arhiva GdS)
Primarul din orașul Bechet și cel din comuna Argetoaia din Dolj sunt la un pas să rămână fără scaunul de edil-șef. Prefectul de Dolj va semna în perioada următoare ordinele prin care se constată încetarea mandatelor celor doi primari după ce aceștia au pierdut definitiv și irevocabil procesele cu Agenția Națională de Integritate(ANI) de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primarul din Bechet a fost declarat incompatibil, iar cel din Argetoaia, în conflict de interese. Prefectura a decis să ia taurul de coarne după o perioadă îndelungată de ezitări.
Pentru edilii din Argetoaia și Bechet zilele ca primar al localității sunt numărate. În cazul primului, Mircea Beznă, instanța a decis irevocabil cu un an și jumătate în urmă, în mai 2013, că este în conflict de interese pentru că și-a angajat nevasta în primărie în 2006, lucru interzis de lege. Prefectura Dolj a motivat constant că nu poate constata încetarea mandatului de primar pentru că nu avea bază legală. Celălalt primar, din Bechet, Gheorghe Ionele, a fost declarat incompatibil irevocabil în mai 2014 pentru că a deținut simultan în perioada iunie 2008 – martie 2009 funcția de viceprimar al orașului și a fost și administrator al unei societăți comerciale.
Cazul Argetoaia
Mai bine de un an și jumătate a trecut de când primarul Mircea Beznă a fost declarat irevocabil în conflict de interese, dar lucrurile s-au mișcat greu la Prefectura Dolj, cea care trebuia legal să decidă încetarea mandatului. Două au fost motivele invocate de prefectul de atunci, Marius Deca: legislația incompletă care nu permitea sancționarea primarului și încăpățânarea secretarului primăriei, fără al cărui referat nu se putea emite ordinul de încetare a mandatului.
Mircea Beznă a fost descoperit de către Agenţia Naţională de Integritate că şi-a angajat soţia în primărie. ANI a constatat conflictul de interese în 2011. „În data de 15.06.2006, domnul Beznă Mircea, în calitatea de primar și reprezentant legal al Primăriei Argetoaia, a încheiat un contract individual de muncă între Primăria Argetoaia și doamna Beznă Geta, soția dânsului, privind încadrarea acesteia în funcția de referent în cadrul Primăriei Argetoaia, încălcând, astfel, dispozițiile art. 76, alin. (1) al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările şi completările ulterioare, se arăta într-un comunicat de presă al ANI din 2011.
Primarul nu a fost de acord cu Agenția şi a contestat în justiţie raportul de evaluare, solicitând anularea acestuia. Curtea de Apel Craiova i-a dat dreptate pe 23 aprilie 2012, însă ANI a făcut recurs. Şi a câştigat. Printr-o decizie din 9 mai 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat sentinţa Curţii de Apel Craiova, iar pe fond a respins irevocabil acţiunea lui Mircea Beznă ca neîntemeiată. În acest caz, potrivit Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „persoana (…) faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului“.
Procedural, pentru ca primarul să-şi piardă mandatul, ar fi trebuit ca secretarul Primăriei Argetoaia să întocmească un referat în care să se precizeze motivul încetării mandatului şi pe care să-l înainteze Prefecturii Dolj, care, la rândul ei, prin prefect, ar fi trebuit să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului primarului, înainte de expirarea duratei normale, în baza art. 15 din Legea nr. 393/2004, actualizată, privind statutul aleşilor locali. Prefectul Marius Deca preciza atunci că nu a primit referatul de la secretarul comunei. „Aşteptăm ca secretarul comunei Argetoaia să ne înainteze un referat, în care să precizeze motivul încetării mandatului de primar. Este o formalitate pe care legea o cere“, declara Marius Deca în 2013. Numai că Primăria Argetoaia avea vacant postul de secretar, atribuţiile sale fiind deţinute de alt funcţionar, Dragoş Vânătoru, care nu a întocmit respectivul referat.
Vânătoru a spus NU
Pe 15 aprilie 2014, Vânătoru a informat oficial prefectura că nu poate fi de acord ca primarul Mircea Beznă să-şi piardă mandatul. „Acest act administrativ (referatul – n.r.) se întocmeşte numai în cazurile prevăzute în mod expres şi limitativ de lege, conform art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, atunci când calitatea de primar încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului. Primarul comunei Argetoaia nu se află în nici unul din cazurile prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004. Potrivit prevederilor art. 25, alin. 1 din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform reglementărilor aplicabile demnităţii, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta. Din interpretarea prevederilor art. 25, alin. 3 al aceluiaşi act normativ rezultă că fapta persoanei pentru care s-a constatat conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, ori, după caz, constituie abatere disciplinară. În opinia mea, există distincţie clară între încetarea de drept a mandatului primarului şi sancţiunea cu eliberarea din funcţie a acestuia prevăzută în mod exclusiv de Legea nr. 176/2010. Din acest motiv, consider că nu am fost niciodată obligat şi în continuare nu sunt obligat să întocmesc un referat în conformitate cu dispoziţiile art. 16, alin. 2 din Legea nr. 393/2004, întrucât primarul comunei Argetoaia nu se află în una din situaţiile prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004“, se arată în adresa întocmită şi semnată de Dragoş Vânătoru.
Şeful Serviciului Juridic din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu, explica pentru GdS că, practic, primarul a fost dovedit în conflict de interese, dar nu există cadru legal pentru încetarea mandatului, întrucât statutul aleşilor locali prevede acest lucru doar în caz de incompatibilitate. Or, în cazul primarului din Argetoaia, este vorba despre conflict de interese. „Despre conflict de interese se vorbeşte doar în Legea nr. 176/2010, a ANI, dar cazurile în care un primar îşi pierde mandatul sunt prevăzute în Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Iar acolo este menţionată doar starea de incompatibilitate. În consecinţă, Prefectura Dolj nu poate emite ordinul de încetare a mandatului“, a explicat Marinescu.
Cazul Bechet
Primarul Gheorghe Ionele a fost acuzat de ANI că în perioada iunie 2008 – martie 2009 a ocupat simultan funcția de viceprimar în Bechet și administrator al societății La Maxima SRL, cele două funcții fiind incompatibile în sensul prevederilor articolului 87, alin. 1, litera d, din Legea nr. 161/2003. Acesta spune că „funcția de viceprimar este incompatibilă cu funcția de administrator sau orice funcție de conducere sau execuție la societățile comerciale (…) precum și la instituțiile publice“. Primarul a atacat în instanță raportul de evaluare, spunând că ANI trebuia să judece starea sa de incompatibilitate după altă lege, 215/2001. Articolul 62 din această lege nu consideră incompatibilă decât funcția de conducere sau execuție la o societate deținută de stat, deci o exclude pe cea de la o firmă privată. Ionele a pierdut atât la Curtea de Apel Craiova, cât și la Înalta Curte. Instanța Supremă a considerat că legea aplicabilă este cea luată în calcul de ANI și Curtea de Apel.
Prefectul Răducan, cu stiloul pregătit
Oficialii Prefecturii Dolj au precizat pentru GdS că au corespondat intens cu ANI în legătură cu cele două cazuri și că au ajuns la concluzia că primarii își pot pierde mandatele. Actualul prefect, Sorin Răducan, a explicat că, pentru a înlătura orice urmă de îndoială, șeful juriștilor din prefectură s-a deplasat la București pentru o întâlnire definitivă cu omologul de la ANI. În urma discuțiilor, cele două sentințe judecătorești vor fi puse în executare în cel mai scurt timp, cel mai probabil, în cursul acestei luni. „Acum așteptăm referatele secretarilor celor două primării, apoi voi semna ordinul de încetare a mandatelor de primar. O situație deosebită este în comuna Argetoaia, unde am înțeles că primăria nu mai are secretar, deoarece a expirat delegarea celui care a fost. Vom studia temeinic legea și vom găsi calea legală de a semna ordinul și fără referatul secretarului de acolo“, a precizat Răducan.
Primarii se revoltă
Primarul din Argetoaia, Mircea Beznă, a declarat că, din punctul său de vedere, nu s-a schimbat nimic legislativ și că sentința nu poate fi pusă în practică. „Voi vedea ce voi face dacă se va emite ordinul de prefect“, a spus el. Primarul din Bechet, Gheorghe Ionele, a precizat că va ataca în instanță ordinul. „Sunt hotărâri ale unor instanțe și trebuie respectate. Eu, personal, știu că au fost sesizări făcute de unii consilieri locali, culmea, ei sunt într-o situație mult mai complicată decât a mea. Este un consilier local care în 2010 a avut o decizie, a candidat, la dânșii nu este nici o problemă. Vom vedea ce se va întâmpla. Voi merge în instanță. Dacă ar fi fost o problemă actuală, nu aș sta o secundă. Dar chiar mi-e greu să vorbesc despre situație și nu trebuie să o fac eu. Nici nu vreau să comentez acest lucru pentru că este nefiresc să vorbesc despre o problemă a mea. Sunt alte persoane care la momentul respectiv au candidat având o decizie definitivă a unei instanțe, iar dânșii care mă reclamă pe mine nu au nici o problemă“, a spus Ionele.
O ultimă șansă
Ordinele prefectului pot fi și ele atacate în instanța de contencios administrativ, dar primarii rămân fără mandat până la o decizie irevocabilă. De regulă, contestarea unui astfel de act administrativ presupune două căi de atac: cererea de suspendare a efectelor lui până la judecarea pe fond și procesul pe fond de anulare a lui.
