12 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCe realizări și nerealizări au avut primarii din Dolj?

Ce realizări și nerealizări au avut primarii din Dolj?

Cum și-au dus la îndeplinire promisiunile făcute alegătorilor, ce dificultăți au întâmpinat în realizarea obiectivelor pe anul 2014, au rămas cu datorii sau nu, sunt doar câteva întrebări la care au avut de răspuns la final de an primarii din Dolj. De altfel, aleșii comunelor au expus și proiectele pentru anul 2015, dar și problemele pe care le au localnicii și administrațiile locale.

În comuna doljeană Braloștița, pe final de an au izbucnit conflictele la nivelul administrației locale. Primarul a cerut dizolvarea consiliului local și așteaptă ca anul 2015 să organizeze alegeri. „Am cerut în instanță dizolvarea consiliului local. Dosarul este pe rol și avem ca termen 15 ianuarie. Am luat această măsură pentru că timp de două luni nu au luat nici o decizie. Nu s-au întrunit pur și simplu. Neînțelegerile sunt de natură politică, dar trebuie rezolvate. Dacă se va aproba dizolvarea consiliului local vom organiza alegeri. Și este nevoie să se constituie un nou consiliu. Nu putem continua să funcționăm în acest mod. Pierdem bani și proiecte. Pentru că nu se întrunește consiliul local nu putem să aprobăm proiectul de apă și canalizare pentru a accesa fonduri europene. Am pierdut bani și la buget. Primiserăm o redistribuire din cotele TVA și avem nevoie de întrunirea consiliului local ca să rectificăm bugetul. Nu s-a întrunit, nu am putut face nimic“, a declarat Ioan Sârbu, primarul comunei. Și la capitolul investiții, finalizarea proiectelor începute în acest an rămâne pe 2015. „Am avut realizări. Suntem aproape pe final cu alimentarea cu apă de la Izvarna. Lucrarea e aproape. Mai avem un singur bazin de adus de 100 de metri cubi. Am realizat construcția unei grădinițe cu două săli de curs. Lucrarea a fost finanțată prin Banca Mondială. Nu am dat-o în folosință pentru că mai trebuie să venim și noi cu contribuția și să punem centrală. Probabil că din anul școlar următor vor intra preșcolarii acolo“, a declarat primarul comunei. De altfel, tot pentru anul viitor sunt speranțe și pentru asfaltarea unei porțiuni de 800 de metri de drum județean. „Drumul pornește de la podul Jiului și face legătura cu satul Sfircea. Este o porțiune fără asfalt care pune probleme șoferilor, nu este asfaltat și nu îl putem face din banii primăriei pentru că este drum județean. Avem promisiuni de doi-trei ani că se vor rezolva problemele, dar poate anul viitor se va întâmpla acest lucru“, a mai spus primarul.

La Brădești, planuri pentru școală

În comuna Brădești și anul trecut au continuat investițiile la capitolul educație. „Am construit o grădiniță în centrul comunei pentru sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care a și fost dată în folosință pentru două grupe de copii. Este o construcție nouă, modernă, cu încălzire pe centrală“, a declarat primarul Ion Răcăreanu. Și pentru anul 2015 sunt planuri pentru reabilitarea școlii. „La școală mai avem probleme la acoperiș. Țigla este veche și mereu suntem în alertă când plouă. Trebuie să înlocuim plăcile ca să nu intre apa în clase. În plus, clădirea ar trebui izolată pentru că încălzirea este pe centrală cu gaz și costurile sunt foarte mari. Aceste lucrări sunt prioritățile pentru 2015“, a spus edilul. Tot în 2015 vor continua și asfaltările. „Am asfaltat nouă kilometri de drum comunal pe fonduri europene și încă trei kilometri cu bani de la guvern. Mai avem de realizat însă lucrări de asflatare pe câțiva kilometri. De asemenea, vom continua și lucrările pentru apă și canalizare“, a declarat primarul Ionel Răcăreanu.

Întorsura – racordare la sistemul central de apă

Pentru comuna Întorsura, anul 2014 a însemnat în principal continuarea lucrărilor la rețeaua de alimentare cu apă. „Am introdus nouă kilometri de coloană și mai avem încă șapte kilometri de introdus anul viitor. Vom începe în curând și racordarea localnicilor la rețea“, a spus primarul comunei, Constantin Camen. De altfel, pentru luna viitoare edilul are planuri să înceapă noi lucrări pentru dotarea unităților de învățământ cu centrale termice. „Vom asigura încălzire pe centrală la școală și la grădiniță. În prezent, încălzirea unităților de învățământ este asigurată cu sobe, care sunt destul de vechi. Am făcut toate demersurile necesare ca să îmbunătățim condițiile pentru elevi și cadre didactice. Avem aprobată suma de 200.000 de lei pentru această lucrare“, a declarat Camen Constantin. Pentru anul viitor sunt însă planuri mari și pentru amenajarea parcului de duzi din comună, parc în interiorul căruia se găsește și grădinița. „Îmi doresc să împrejmuiesc tot parcul de duzi, să fac alei asfaltate, să pun băncuțe și să asigur iluminatul acestui loc, unic la nivel național. Are o vechime de 120 de ani și o suprafață de cinci hectare. Proiectul de împrejmuire trebuie făcut însă prin agenția de mediu“, a sus primarul. Mai este de lucrat însă și la capitolul drumuri. Comuna are un singur drum asfaltat, iar reprezentanții administrației locale spun că fac demersuri și pentru asfaltarea străzilor interne, cu finanțare de la guvern.

Radovan, lucrările de asfaltare vor fi reluate în 2015

Primarul comunei Radovan susține, în schimb, că a obținut finanțare pentru două proiecte de asfaltare, și au și fost demarate lucrările, oprite brusc însă din cauza condițiilor meteorologice. „Am obținut bani de la guvern pentru asfaltarea porțiunii de 7,3 kilometri pe ruta Târnava și Fântânele. Am și început lucrările, dar am fost nevoiți să le oprim din cauza vremii. Le vom relua în 2015. Tot în 2014, am reușit să și pietruim 90% din străzile comunei pe care nu se intervenise în ultimii opt ani“, a spus Aurică Cârstianu, primarul comunei Radovan. Tot din 2015 vor începe demersurile și pentru proiectul de apă și canalizare. „Comuna Radovan nu are la acest moment sistem de apă și canal. Avem însă proiect pentru așa ceva și din 2015 vom face licitația pentru a demara lucrările“, a spus primarul.

Teascul a intrat în zona metropolitană

Situată la 23 de kilometri de Craiova, comuna Teasc a fost inclusă anul trecut în zona metropolitană. Primarul Cristinel Banu susține că în acest fel speră să obțină mai mult sprijin pentru continuarea lucrărilor de modernizare. „Un prim avantaj va fi extinderea transportului public Craiova-Teasc. Vor fi și alte beneficii“, a pus edilul. Tot anul trecut, la Teasc s-a deschis un Serviciu de Evidență a Populației. „Din luna noiembrie, localnicii nu mai trebuie să se deplaseze la Craiova pentru a-și face cărți de identitate. Acestea se fac în cadrul Primăriei Teasc. Și de acest serviciu vor beneficia în curând și localnicii din Bratovoiești, dar și cei din Malu Mare. Vor fi 9.000 de oameni care vor beneficia de acest serviciu“, a spus Cristinel Banu. La capitolul infrastructură au început lucrările de reabilitare a căminului cultural. Totodată, s-a realizat și 30% din sistemul de canalizare al comunei. „Pentru canalizare, lucrările au început în luna august și s-a lucrat până în luna noiembrie. Sistemul a fost inclus pe toată raza localității. În 2015, vom continua în celelalte sate“, a spus primarul. Dar cum o bună parte dintre localnicii comunei Teasc se ocupă de legumicultură, este așteptată în continuare o piață de angro. Și anul trecut se pare însă că au fost făcute demersuri. „Cu sprijinul ADR SV Oltenia am constituit un cluster denumit Agropro Oltenia, în care sunt incluse și localitățile Dăbuleni și Călărași. Este implicată și Facultatea de Agricultură și Horticultură. Acest cluster ne va ajuta să accesăm și viitoarele linii de finanțare europeană. Intenționăm să facem o fabrică de procesare a legumelor. De asemenea, avem nevoie de o piață de angro. Și avem un proiect cu Vratsa și Vidin. Am primit și promisiunea Consiliului Județean că se va înființa această piață pe raza comunei Teasc“, a mai spus Banu Cristinel.

În Vela este nevoie de asfaltare pe încă zece kilometri

În comuna doljeană Vela, în 2014 prioritate au avut lucrările de asfaltare. „Am realizat un drum comunal de doi kilometri și încă unul de șase kilometri pe ruta Suharu, Desnățui, Sopot, Gubaucea. Lucrările vor continua și în 2015. Mai avem de făcut zece kilometri de asfalt și să pietruim ulițele“, a spus primarul comunei, Gheorghe Câmpeanu. În ceea ce privește unitățile de învățământ, în 2014 s-a obținut încă un microbuz, dar, potrivit reprezentanților administrației locale, încă mai sunt probleme cu transportul. „La Vela, toți copiii din cele șapte sate sunt duși la școala de centru. Se fac multe drumuri pentru a le asigura transportul. Până în luna octombrie, am avut un singur microbuz. Am mai primit unul, dar tot mai sunt probleme. Sunt 240 de copii care trebuie transportați“, a spus primarul. Și la Școala din Vela este nevoie de investiții. Centrala este mică pentru clădirea unității școlare, iar în clasele de la etaj este mereu frig. Singura soluție pentru a oferi căldură elevilor ar fi ca aceasta să fie schimbată.

Verbița, unitățile școlare au nevoie de finanțare

În comuna Verbița, reprezentanții administrației locale spun că este nevoie de finanțare urgentă pentru unitățile școlare. „În satul Verbicioara au fost demarate lucrări de reabilitare a școlii încă din 2009. Investiția a început pe bani de la minister, care a oprit însă brusc finanțarea. I-am pus doar acoperiș și ar mai fi nevoie de 200.000 de lei pentru a încheia ce s-a început atunci. De altfel, în Verbița, școala și grădinița sunt vechi și au nevoie de reparații. Acolo învață 150 de copii“, a spus primarul Marin Brâneci. În 2014 s-au făcut investiții pe partea de infrastructură rutieră. „Am pus trei kilometri de asfalt cu sprijinul consiliului județean pe ruta Verbița – Verbicioara. Ca să continuăm asfaltarea anul viitor (2105 – n.r.), planurile sunt legate de accesarea fondurilor europene“, a mai spus primarul comunei. Verbița are, în schimb, din 2013 sistem de apă și canalizare. Lucrările au fost făcute pe proiect european, în urma căruia a rămas și o datorie de 600.000 de lei pe care trebuie să o plătească primăria, întrucât ar fi apărut lucrări suplimentare.

Gogoșu – la primul strat de asfalt

În comuna Gogoșu, anul 2014 a adus primul strat de asfalt în centrul localității. „Am făcut parte dintr-un grup de acțiune locală (GAL) Colinele Oltenia prin care am obținut suma de 70.000 de euro și am asfaltat 583 de metri de alei. Am amenajat centrul comunei. E primul strat de asfalt pus în localitate. Nu a fost nici un metru de așa ceva până acum. Vom continua și anul viitor aceste proiecte“, a spus primarul comunei, Cristian Bărăgan. Tot pentru anul viitor sunt prevăzute investiții și la școală. „Avem o singură unitate de învățământ la Gogoșu, unde învață 45 de copii, dar are nevoie de investiții. Trebuie refăcute grupurile sanitare și acoperișul. Nu s-au mai făcut investiții de mult timp“, a subliniat primarul. Reprezentanții administrației locale vor să repare și școala din satul Ștefănel, pentru a face punct de lucru al primăriei. Clădirea a fost scoasă din circuitul educațional în 2009, iar în prezent este foarte degradată. „Are tavanele picate. Am început să facem reparații pentru că de fiecare dată când avem câte o activitate nu avem unde să o desfășurăm. Nici pentru alegeri nu avem un corp de clădire“, a spus primarul. Școala de la Ștefănel a fost închisă pentru că nu erau suficienți copii. La fel s-a întâmplat și cu unitatea de învățământ de la Gogoșița.

Drăgotești – probleme cu școlile și transportul elevilor

În comuna doljeană Drăgotești, în 2014 s-au făcut investiții în valoare de 60.000 de lei. Au rămas însă de făcut multe alte obiective. Școlile au nevoie în continuare de investiții. „În satul Popânzălești, școala cu clasele I – IV are nevoie de reparații serioase. Clădirea este foarte veche, tocăria la fel, acoperișul este degradat. Când plouă, în clase apar infiltrațiile. Am făcut un studiu de fezabilitate și proiectul, dar nu ne permitem să suportăm cheltuielile din bugetul local, care se ridică la 1.700.000 de lei. Fără sprijin european sau guvernamental nu putem face nimic“, a spus primarul Dumitru Dincă. De altfel, probleme sunt și cu transportul elevilor. „Avem doar un singur mijloc de transport pentru 140 de copii pe care trebuie să-i aducem din toate satele la Drăgotești. Unii trebuie să se trezească dimineața foarte devreme, adică și la 5.30 pentru a prinde microbuzul. Este vorba de elevii din satul Buzduc, care trebuie să străbată zece kilometri până la școală. Este foarte greu“, a spus primarul. La capitolul reușite, edilul din Drăgotești trece însă investițiile din comună realizate în 2014. „Am asfaltat un drum de exploatare agricolă de șase kilometri. Am făcut un parc pentru tineret la Popânzălești. De asemenea, am făcut un pod peste Teslui de 52 de metri și un parc pentru tineret la Popânzălești. Ar mai fi nevoie de încă un pod la Bobeanu pentru a asigura trecerea cu animalele spre izlazul comunal. Se va face însă anul viitor. Tot anul viitor vrem să facem și căminul cultural din Popânzălești“, a subliniat edilul.

Ce-i așteaptă pe localnicii din Leu?

Pentru primarul din comuna Leu, 2014 a fost cel mai bun an. Cel puțin așa îl caracterizează reprezentantul administrației locale când face bilanțul investițiilor. „Este prima dată când am pus asfalt pe drumul gării de 1.560 de metri. A costat 1.400.000 de lei. Am făcut, de asemenea, și drumul către târg de 800 de metri pentru care am plătit suma de 527.000 de lei“, a spus primarul Iulian Cristescu. Lucrări au fost făcute și la sistemul de apă și canalizare, dar și la unitățile școlare. „În satul Leu, am extins rețeaua de canal și alimentarea cu apă pe încă cinci kilometri. În comună avem deja racordați la sistemul de apă 1.289 de abonați. De asemenea, s-a reparat acoperișul la sala de sport, s-a modernizat Grădinița nr. 2 din comuna Leu cu tot cu acoperiș“, a mai spus primarul. Cel mai important proiect pentru administrația locală este însă cel legat de localitatea Zănoaga, unde localnicii stau cu apa în beciuri când plouă. „Am reușit să includem localitatea Zănoaga pe proiectul de alimentare cu apă în valoare de 2.900.000 de lei. În acest moment, există apă în Zănoaga, dar nu la robinet, ci în pivnițele oamenilor. Pânza freatică este foarte sus și la fiecare val de precipitații se inundă beciurile caselor. În plus, haznalele comunică și cu fântânile. Nu mai au apă potabilă. A fost nevoie să le ducem noi apă. Am fost cu cei de la Inspectoratul pentru Situații Urgență la ei. Este dramatic. Tăiau porcii în curte și nu aveau cu ce să-i spele. Și în această situație se află 289 de gospodării. Din acest motiv ar fi nevoie ca acest proiect de alimentare cu apă să înceapă și să se și finalizeze în 2015“, a explicat primarul din Leu. Totodată, edilul din Leu spune că altă problemă stringentă care ar trebui rezolvată și pentru care nu a luat măsuri în 2014 ar fi cea legată de deșeuri. „Ca și nerezolvat este masterplanul de deșeuri. S-a dat directiva de la Uniunea Europeană să se închidă gropile de gunoi, dar oamenii nu au unde să ducă resturile menajere. Le duc pe câmp și le mai adunăm noi cu utilajele. Pentru a rezolva această problemă vom cere instalarea unor habe“, a specificat primarul. Pe noul sistem de colectare a resturilor menajere, localnicii din Leu vor plăti o taxă ce va fi stabilită și aprobată prin hotărâre de consiliu local. Primarul spune că taxa va fi modică și este percepută pentru a achita contravaloarea închirierii habelor pentru colectarea deșeurilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS