http://www.youtube.com/watch?v=7hJfIADFINk
Sunt mii de tineri care termină anual liceul, însă nu reuşesc să obţină diplomă de bacalaureat. Chiar în aceste zile, Ministerul Educaţiei le-a dat posibilitatea universităţilor acreditate din ţară să înfiinţeze colegii la care să primească absolvenţi de douăsprezece clase fără bacalaureat. Ce părere au însă universităţile craiovene despre această posibilitate?
Guvernul a modificat radical Legea Educaţiei Naţionale printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în sedinţa executivului din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014 şi contrasemnată de ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie. Mai precis, ordonanţa a schimbat 97 de prevederi ale legii şi a introdus, printre altele, posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat, dar şi înfiinţarea de colegii, în cadrul universităţilor acreditate, pentru absolvenţii de liceu care au picat bacalaureatul şi pentru cei care nu s-au prezentat din diverse motive la examenul maturităţii.
Colegiile pentru cei fără bac îşi pot deschide porţile pe 20 octombrie
Pe 9 septembrie, în Monitorul Oficial a apărut Ordinul nr. 4.542 din 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, în anul şcolar 2014-2015. Metodologia prevede că aceste colegii vor avea o durată de unu-trei ani, „în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite dobândite“. În cazul în care un cursant reuşeşte să ia bacalaureatul după primul an de colegiu, acesta poate fi trecut direct în anul II de facultate. Ordinul precizează faptul că iniţiativa înfiinţării acestui învăţământ terţiar nonuniversitar se poate lua prin hotărârea Senatului instituţiei de învăţământ superior acreditate, la propunerea Consiliului de administraţie, şi se derulează pe baza Standardelor de Pregătire Profesională aprobate de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru calificările respective. În articolul 7 din acest ordin se specifică faptul că „instituţiile de învăţământ superior acreditate înaintează, în condiţiile legii, Ministerului Educaţiei Naţionale, lista calificărilor ce se propun a fi şcolarizate în cadrul colegiilor în anul şcolar 2014-2015, însoţită de planul de şcolarizare, cuprinzând calificările/ocupaţiile profesionale şi numărul de locuri pentru fiecare domeniu, pâna la data de 20 octombrie 2014, în vederea aprobării prin ordin al ministrului educaţiei naţionale“.
Ministrul Educaţiei: „instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şcoli postliceale cu o durată de unu-trei ani“
De la publicarea ordonanţei, în rândul tinerilor au apărut tot felul de speculaţii, inclusiv aceea că din acest moment absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat se pot înscrie la facultate. Din acest motiv, ministrul educaţiei, Remus Pricopie, a făcut ieri câteva precizări extrem de importante: „Nimeni nu se poate înscrie la facultate şi nu poate dobândi statutul de student, nicăieri pe teritoriul României, fără diplomă de bacalaureat sau adeverinţă care să ateste susţinerea şi promovarea examenelor de bacalaureat. Sintagma de «colegiu», care apare în ordonanţa de urgenţă, are acelaşi sens cu acela de «şcoală postliceală», cu diferenţa că această formă de învăţământ poate fi organizată şi de universităţi. Atât Legea Educaţiei Naţionale, cât şi metodologia recent adoptată reglementează organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar. Conform Legii Educaţiei Naţionale cu modificările şi completările ulterioare, universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar, în speţă colegii, la care au acces, ca şi până acum, inclusiv absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat. Aceste persoane nu au calitatea de student şi nu urmează cursurile unei facultăţi, ci, în spaţiul oferit de o universitate, desfăşoară activităţi specifice şcolilor postliceale. Drept urmare, la absolvirea colegiului, cursanţii primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, nu una care ar putea echivala cu un program de licenţă.
Ca o formă de stimulare a continuării studiilor şi de integrare a absolvenţilor de liceu (cu sau fără diplomă de bacalaureat) pe piaţa muncii, aceştia au avut întotdeauna posibilitatea de a urma cursurile unei şcoli postliceale. Începând cu anul şcolar 2014-2015, acest lucru se poate face inclusiv în spaţiul şi sub organizarea unei universităţi. Altfel spus, instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza şcoli postliceale cu o durată de unu-trei ani“.
„Nu ne angajăm în acest demers“
Ce părere au însă reprezentanţii universităţilor craiovene despre înfiinţarea colegiilor în cadrul instituţiilor pe care le reprezintă? Reprezentanţii Universităţii din Craiova sunt categorici. Nu sunt de acord cu înfiinţarea unor astfel de colegii destinate celor care nu au promovat bacalaureatul. „Am fost înştiinţaţi despre această iniţiativă a Ministerului Educaţiei Naţionale. Decizia Consiliului de Administraţie este certă: nu ne angajăm în acest demers. Considerăm că nu trebuie să renunţăm la calitatea actului educativ, la nivelul academic ridicat pe care Universitate din Craiova îl are. Pentru a veni în sprijinul celor care termină douăsprezece clase, în ultimii trei ani, oferim cursuri gratuite susţinute de cadre universitare de prestigiu special pentru cei care trebuie să susţină bacalaureatul. Din păcate, numărul de elevi care au venit la aceste pregătiri a fost sub aşteptările noastre. Practic, considerăm că prin aceste cursuri oferim un sprijin real celor care termină liceul pentru a face faţă rigorilor bacalaureatului, este calea cea mai bună de a atrage tinerii către mediul universitar. Deşi, an de an, numărul celor care pică bacalaureatul este ridicat, pe noi nu ne-a influenţat foarte tare. Am fost mulţumiţi de numărul de studenţi. Anul acesta se simte o uşoară scăderea demografică, care până la urmă este o problemă naţională. Nu cred că această scădere demografică trebuie contracarată cu aducerea de candidaţi fără bacalaureat în colegii din cadrul universităţilor. Bacalaureatul este o cerinţă minimă pentru a păşi într-o nouă etapă, cea universitară“, a precizat prof. univ. dr. Cristiana Teodorescu, prorector al Universităţii din Craiova.
„Tinerii de la aceste colegii ar fi prinşi între două structuri, preuniversitar şi universitar, nu ar fi nici studenţi, nici elevi…“
Potrivit reprezentanţilor Universităţii din Craiova, înfiinţarea acestor colegii destinate celor care nu au promovat bacalaureatul nu este o soluţie, deoarece aceştia nu ar face faţă rigorilor. „Pe lângă materia predată în colegiu, aceşti tineri ar trebui să îşi pună la punct şi materia de bacalaureat. Într-un singur an, cerinţele ar fi duble. Renunţarea la examenul de admitere la facultate clasic, pe bază de concurs, a dus la o diminuare a nivelului de pregătire al studenţilor. Ce ar însemna şi acceptarea unor tineri care nu au reuşit nici măcar să promoveze bacalaureatul? Tinerii de la aceste colegii ar fi prinşi între două structuri, preuniversitar şi universitar, nu ar fi nici studenţi, nici elevi… Domnul rector al Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănișor, a discutat şi cu alţi rectori ai unor universităţi de prestigiu din ţară şi toţi au ţinut la păstrarea unui nivel ridicat în mediul universitar, de la care nu putem face rabat“, a adăugat Cristiana Teodorescu.
Nici reprezentanţii UMF Craiova nu sunt de acord cu înfiinţarea unor astfel de colegii
Nici reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova nu văd cu ochi buni această posibilitate de înfiinţare a unor colegii pentru cei fără diplomă de bacalaureat. „Universitatea noastră nu ia în calcul înfiinţarea unor astfel de colegii. Suntem o universitate cu rigori extrem de ridicate. Doar în acest an, de exemplu, am avut peste 1.000 de candidați care au ales să susțină concurs de admitere la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova pentru programele de medicină, medicină dentară și farmacie. Ca și anul trecut, la Medicină, ultima notă de admitere a fost 9,13. Am avut o concurenţă acerbă. La Farmacie, de exemplu, am avut 177 de candidați pe 29 de locuri, adică șase candidați pe un loc, la Medicină, pe cele 210 locuri la buget și 80 la taxă, au optat 662 de candidați“, a precizat prof. univ. dr. Ion Rogoveanu, rectorul UMF Craiova.
„Din punctul meu de vedere, decât să ajungă pe stradă sau sclavii Europei, mai bine urmează o pregătire în ţara lor, ies cu o meserie“
Singura şansă a celor care nu au reuşit să obţină diplomă de bacalaureat rămâne universitatea privată acreditată „Spiru Haret“. Potrivit reprezentanţilor acestei instituţii, o asemenea decizie este extrem de delicată și trebuie luată în considerare cu mare seriozitate. „Sunt mii de tineri care nu iau bacalaureatul, care nu au nici o perspectivă! Nu înţeleg cum de reuşesc să urmeze patru clase, să ajungă în clasa a XII-a şi apoi să nu reuşească să treacă bacalaureatul! Prin înfiinţarea acestor colegii, absolvenţii de colegii vor fi atraşi spre şcolarizare, vor urma o pregătire intensă şi vor avea astfel şansa să ia bacalaureatul şi chiar să urmeze o facultate. Din punctul meu de vedere, decât să ajungă pe stradă sau sclavii Europei, mai bine urmează o pregătire în ţara lor, ies cu o meserie. Sunt de acord cu înfiinţarea acestor colegii, sunt de acord să continui pregătirea absolvenţilor de liceu care, cu ajutorul unei pregătiri intensive, pot face ceva în viaţă. Ca să înfiinţezi asemenea colegii, trebuie să iei în calcul cerinţele pieţei de muncă actuale. Astfel, ne-am gândit să înfiinţăm în primă fază, la Facultatea de Drept – colegii pentru detectivi particulari, tehnicieni în administraţie publică, iar la Facultatea de Economie să pregătim tineri pentru meserii ca agenţi fiscali, ghizi în turism. Aceste colegii o să aibă o durată de un an şi jumătate, după care tinerii o să primească certificate de calificare recunoscute de Ministerul Educaţiei. Până la urmă, este şi normal că dacă aceştia promovează bacalaureatul să se poată înscrie în anul doi de facultate, cu condiţia să aibă un anumit număr de credite“, a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Bică, prorectorul Universităţii „Spiru Haret“.
Avem 25.403 şomeri înregistraţi la AJOFM Dolj
Cât de important este faptul ca aceşti tineri fără bacalaureat să urmeze un colegiu, o facultate sau o şcoală profesională este greu să ne pronunţăm. Statisticile AJOFM Dolj arată faptul că, la sfârşitul lunii iulie 2014, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului a fost de 8,64% corespunzătoare unui număr total de şomeri de 25.403 persoane. „Șomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul AJOFM Dolj, aceasta fiind de 20.850 de persoane. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal au o pondere de aproximativ 14,27%, mai precis 3.624 de persoane, iar cei cu studii universitare au o pondere de 3,66 %, 929 de persoane“, a precizat Alina Ghercioiu, purtător de cuvânt la AJOFM Dolj. Avem 1.680 de şomeri înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, tineri cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.
Şcolile profesionale, căutate de cei care au picat bacul
Pentru cei care nu au promovat bacalaureatul, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj oferă posibilitatea frecventării unei şcoli profesionale. De exemplu, în 2013, în Dolj, au picat bacalaureatul 5.324 de absolvenţi de liceu, iar în 2014 – 3.541. „Pentru aceştia, există învăţământul profesional şi tehnic. Tinerii au astfel şansa să înveţe o meserie. Pentru acest an şcolar, am aprobat înfiinţarea a 37 de clase, din care s-au realizat efectiv 32 de clase. Cele mai căutate domenii au fost: mecanică – pentru care s-au înfiinţat 15 clase, cu un efectiv de 384 de elevi, domeniul electric – patru clase (107 elevi), agricol – trei clase (84 de elevi), comerţ – trei clase (83 de elevi), turism/alimentaţie – două clase (56 de elevi), electromecanică – două clase (56 de elevi)“, a precizat prof. Mihăiţă Stoica, purtător de cuvânt al ISJ Dolj.
