Fântânile de la Ciupercă și cea din Piața „Mihai Viteazul“ vor fi schimbate, în locul celei din zona Doljeana va răsări o columnă, iar totemul de la intrarea în Craiova dinspre București va arăta altfel. Cel puțin asta își dorește municipalitatea din Bănie, care a scos la licitație patru concursuri de soluții pentru reamenajarea acestor locuri, câștigătorii urmând să primească câte 23.000 de lei. Schimbarea este privită cu ochi buni de arhitecți, însă oamenii din anumite cartiere, care au haznale în curte și se spală în lighean, consideră că aceste fântâni mai pot aștepta.
Schimbarea fântânilor din centrul orașului, dar și a celei de la Ciupercă, intră în linie dreaptă. Dorința municipalității de a transforma aceste obiective începe să se materializeze, având în vedere că Primăria Craiova a scos la licitație, în urmă cu câteva zile, patru concursuri de soluții. Este vorba despre cele pentru fântâna muzicală, pentru cea de pe Lipscani, cea de la Ciupercă și pentru totemul de la intrarea în Craiova dinspre București. Pentru fiecare dintre aceste concursuri, câștigătorul ar urma să primească 23.000 de lei pentru cedarea drepturilor de autor, bani suportați de la bugetul local. În total, este vorba de 92.000 de lei.
La fântâna muzicală, municipalitatea își dorește „obținerea unei compoziții echilibrate“, fără a afecta spațiul Pieței „Mihai Viteazul“, zonele verzi sau esplanada pe care se află statuia lui Mihai Viteazul. Ea va trebui să permită o circulație facilă în jurul său, să aibă o scară potrivită, în concordanță cu elementele din jurul său, iar amenajările trebuie să includă și locuri de odihnă tratate corespunzător și ușor accesibile. Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a specificat, la momentul anunțării intenției de a schimba această fântână, că decizia a fost luată pentru a scădea costurile de întreținere, care se ridică la 60.000 de lei pe an, dar și din cauza pieselor vechi ale fântânii, care sunt greu de înlocuit.
Fântâna de pe Lipscani, transformată în columnă de 25 de metri
Pentru fântâna de pe Lipscani, municipalitatea cere transformarea zonei într-o piațetă pietonală. În locul fântânii, ar urma să „răsară“ un monument de tip columnă, cu o înălțime de 25 de metri, ce va reda scene istorice. Cei care se vor înscrie la concursul de soluții ar trebui să se gândească și la mobilierul urban, la sursele de iluminat, la vegetația joasă și medie. Pe scurt, acesta trebuie să devină un spațiu urban atractiv. Din punct de vedere al stilului, viitoarea piațetă trebuie să fie un soi de poartă a timpului între centrul istoric de secol XIX și epoca modernă a Căii Unirii. Participanții la concurs vor putea face sugestii și în ceea ce privește denumirea viitoarei piațete.
Și pentru fântâna de la Ciupercă se dorește o schimbare. Aceasta va trebui să fie „reconsiderată“, după cum se arată în tema de la concursul de soluții. Fântâna trebuie să fie reprezentativă și să țină cont de noile tehnologii și mijloace tehnice de valorificare a obiectelor de artă și arhitectură, ea trebuind să nu interfereze cu buna desfășurare a traficului. Participanții va trebui să prezinte și eventuale idei pentru sursele de iluminat directe sau indirecte și jocuri de apă.
Intrarea în Craiova – de la un „totem amplasat excentric“, la un obiect care să reprezinte orașul
Primăria vrea să schimbe și felul în care arată intrarea în Craiova dinspre București. În prezent, după cum se arată în documentația pentru concursul de soluții, există „un totem amplasat excentric pe o bază orizontală, cuprinzând denumirea localității și însemnele heraldice ale acesteia (…). Obiectul de semnalare a intrării în Craiova (totemul) este o compoziție abstractă, fără o simbolistică anume, care să poată fi asociată cu municipiul Craiova“. Ceea ce își dorește municipalitatea este ca intrarea în oraș să fie reprezentativă pentru oraș, printr-un „limbaj plastic coerent, ușor de interpretat de un public larg“. De fapt, asocierea cu orașul Craiova contează cel mai mult din proiect, fiind importantă în proporție de 60%.
Pentru fântâna muzicală și cea de la Ciupercă, data-limită de depunere a propunerilor este 28 august, pentru fântâna de pe Lipscani, termenul-limită este 27 august, iar pentru intrarea în oraș, doritorii au timp să se înscrie până pe 29 august.
Radu Ionescu: „Eu nu incriminez în nici un fel fântânile existente“
În ceea ce privește necesitatea schimbării lor, președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala Oltenia, arhitect Radu Ionescu, este de părere că îmbunătățirea oricărui spațiu public este un lucru binevenit. Totuși, acesta a mărturisit că nu se poate pronunța în ceea ce privește necesitatea lor în defavoarea altor investiții în oraș. „În privința faptului că sunt sau nu necesare în detrimentul altor lucruri de utilitate publică, discuția nu trebuie purtată cu arhitecții. Ce să spui ca arhitect, că nu se pot face lucrurile mai bine decât sunt? Se poate mai bine. Oportunitatea investițiilor este o problemă de decizie de altă natură. Ne bucurăm că se face un concurs și sperăm să fie cât mai exigent și cu o participare cât mai largă. Orice concurs este binevenit și orice spațiu public îmbunătățit este binevenit. Dacă am avea bani mai mulți, probabil ar putea fi făcute și mai multe. Opțiunea între fântâni și alte elemente utilitare nu e de competența noastră, a arhitecților. Să se producă niște monumente de arhitectură modernă, acesta ar fi marele succes. Eu nu incriminez în nici un fel fântânile existente, asta trebuie înțeles bine. Ele sunt bine plasate, au adunat lume în jur și acum urmează un al doilea pas. E foarte bine să-l facem“, consideră Radu Ionescu.
„Nu ne arde acum de fântâni“
Dacă arhitecții vorbesc despre schimbare, care este binevenită, oamenii care locuiesc în unele cartiere ignorate de autorități nu sunt de aceeași părere. Există oameni în Craiova care se spală în lighean și-și golesc apa menajeră în haznale. „Nu mi se pare bine. Mai bine să ne facă și nouă canalizarea. Sunt frumoase și alea, dar… Când plouă, vai de capul nostru. Ne spălăm la lighean, cum putem, iar pentru mașina de spălat am o hazna mică. N-am făcut-o mare, că am zis că bagă canalizarea, dar…“, povestește Maria Ungureanu, care locuiește în cartierul Romanești.
Vecinii o susțin pe femeie și spun că nu le arde de fântâni arteziene. Le arde, însă, de străzile care arată cum arată și de condițiile de lumea a treia. „Ar fi bine să le facă și pe acelea, dar întâi să avem canalizări, să avem drumurile făcute bine… Nu ne arde acum de fântâni. Ele sunt pe toate drumurile, dar e chestia de canalizare. Nu avem canalizare, nu avem apă băgată aici, în Romanești. Când plouă, e dezastru aici, și peste tot. Și în Fața Luncii așa e. Strada mea nu s-a mai făcut de zeci de ani, de când sunt eu aici“, e de părere Nicolae Codreanu. Alții consideră că intențiile sunt bune, dar că lucrările sunt făcute de mântuială. „Nu știu dacă este o prioritate… Și acelea trebuie făcute, dar aici, la noi, ne trebuie canalizare, de care s-au apucat de vreo trei luni. Azi lucrează, trei săptămâni nu lucrează. Trebuie să termine cu străzile, cu asfaltarea. Tot orașul e spart“, reclamă Petre Florescu.
„Acum iar le refacem, iar alți bani cheltuiți…“
Problema fântânilor este dezbătută și de taximetriști, care umblă zilnic prin tot orașul. „Ideea mi se pare foarte proastă. În primul rând, să facă străzile, care sunt o mizerie în cartierul acesta. Cartierul acesta e o mizerie! Dacă mergeți pe străzile unde au pus canalizare… Credeți-mă, eu sunt șofer de taxi și trebuie să-mi repar bucșele în fiecare lună. S-au făcut acum câțiva ani fântânile și acum iar le refacem, iar le luăm din loc, și acum iar alți bani cheltuiți din banii noștri. Cineva trebuie să mai pape niște bani“, consideră Mihai. De pe urma acestor situații, oamenii se mai aleg și cu pagube. „Nu este o prioritate. Aici vin mereu cu mașinile mari să tragă apă de pe străzi. Eu am apă în pivniță, am scos-o în stradă și mi s-a ars pompa. Întâi, asta. Întâi ne dorim să trăim normal!“, visează Ioana Matei.
În Catargiu, gospodăriile nu sunt inundate, însă felul în care se circulă este marea problemă. „Nu cred că e o prioritate. Infrastructura este așa cum este și ne afectează foarte mult. Mai necesare ar fi și niște locuințe sociale. Fântânile acestea mai pot aștepta. Cum vedeți strada asta, de ani buni nu s-a mai umblat la ea. Măcar ce și ce, nu neapărat cu asfalt, dar să fie un macadam, să nu mai băltească“, a încheiat, cu modestie, craioveanca Angela Dima.
