Acasă Local De ce nu pot lua primăriile banii de la guvern

De ce nu pot lua primăriile banii de la guvern

-

Doar cinci primării din Dolj au beneficiat anul trecut de sume prin care mai temperau restanțele către firme, din cauză că foarte puține unități administrativ-teritoriale îndeplineau condițiile stabilite de lege. Aflați în continuare despre haosul din administrație și despre cum s-a ajuns să nu mai primească multe primării doljene bani de la bugetul de stat, din cauza arieratelor către firme.

Există un act normativ dat cu dedicație, doar pentru o anumită perioadă de timp, prin care se puteau plăti datoriile la stat ale firmelor care aveau de luat bani de la primării. Dar prevederile ordonanței date în 2013 nu au putut fi aplicate în toate primăriile care au restanțe către firme, din cauză că multe unități administrativ-teritoriale din județ nu îndeplineau condițiile cerute de lege. În condițiile în care existau primării ce au de dat bani firmelor care le-au executat diverse lucrări sau le-au prestat servicii, multe dintre acestea nu au îndeplinit condițiile impuse de Ministerul Finanțelor Publice, în sensul că fie restanțele către companii nu erau evidențiate în documentele contabile, fie firmele care aveau de recuperat bani de la administrațiile locale erau cu plățile la zi către bugetul de stat și nu se încadrau să primească un fel de compensări prin Ministerul Finanțelor. Printr-un articol din OG nr. 17/2013, primăriile cu datorii către firme puteau aplica pentru acest program până la sfârșitul anului 2013.
„Pe tot anul 2013, potrivit art. 64 din OG nr. 17/2013, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor au fost majorate la nivel național cu 1.000.000.000 de lei, iar scopul a fost achitarea plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale la 31 iulie 2013 față de furnizorii de bunuri și servicii și lucrări, ori față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, ori bugetele fondurilor speciale, fără nominalizarea primăriilor“, au precizat reprezentanții Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova.

Au cerut bani de la stat doar cinci primării din Dolj

OMFP nr. 1353/2013 prevedea care erau condițiile de aplicare a articolului 64 din OG nr. 17/2013. Practic, dacă o primărie nu avea înregistrată restanța către o firmă în evidența contabilă, nu putea să aplice. Era important ca o primărie nu doar să știe de prevederile ordonanței, ci și să îndeplinească toate condițiile de calificare. Doar cinci primării din Dolj au beneficiat de acești bani pentru stingerea datoriilor firmelor private, după cum urmează: Leu, Verbița, Galicea Mare, Fărcaș și Teasc. Sumele totale primite de la Ministerul Finanțelor pentru aceste cinci primării au fost de 804.000 de lei, deși la nivel național a existat un miliard de lei care se putea accesa pentru plata firmelor ce au executat lucrări la primării, dar numai pentru acea cotă de datorie care se reflecta în datoria firmei către stat. Banii nici nu ajungeau la primării, ci se stingeau datoriile firmelor respective către stat. Circuitul era următorul: primăria care avea de dat bani unei firme care executase lucrări făcea dosarul către Fisc, dosarul ajungea la București și după ce era aprobat de Ministerul Finanțelor, atunci se stingeau debitele acelei firme către stat. Deci nu toată datoria primăriei către firmă se stinge cu acele fonduri, ci doar acea parte din datorie pe care firmele o datorau, la rândul lor, bugetului de stat.

Cum sunt blocați banii de salarii pentru primăriile cu restanțe către firme

Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale prevede că primăriile au obligația ca lunar să diminueze arieratele cu cel puțin 5%. În caz contrar, administrațiile riscă să nu mai primească bani de la bugetul de stat pentru plata salariilor angajaților, ci trebuie să se descurce cu veniturile proprii. „Avem arierate bugetare și ne străduim să le reducem cu 5% în fiecare lună, pentru că altfel nu ne mai primim banii de salarii“, a spus în urmă cu ceva vreme primărița din Perișor, Mariana Chipirlin.
Multe dintre administra­țiile publice au ajuns să fenteze Legea finanțelor publice locale, astfel că nu înregistrează în contabilitate datoriile către firmele care au executat lucrări pentru primăriile în cauză. Fiscul spune că multe primării nu-și înregistrează nici restanțele către firme, dar nici arieratele în evidențele contabile, de teamă că nu mai primesc bani de la bugetul de stat (cote defalcate). Oricum, șase – șapte primării pe lună care au arierate de plată către firme sunt tăiate de la fondurile de la buget, pentru echilibrarea bugetelor locale, fie din cauză că nu au situațiile financiare în regulă, fie din alte motive, susține șeful Fiscului regional cu sediul la Craiova. „Nu le mai dăm cote defalcate de la bugetul de stat dacă au plăți restante către firme. Sunt șase – șapte primării în fiecare lună care nu au primit cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale pentru că nu au trimis situația financiară cu arieratele“, a declarat Mircea Pârvulețu, directorul DGRFP Craiova, care a acuzat și că doar 22% dintre primăriile din județ au preocupări pentru încasarea impozitelor la bugetele locale.

12 primării au arierate uriașe

La nivelul Doljului, la sfârșitul lunii mai, primăriile aveau arierate totale de 2,574 milioane de lei către firme și bugete, potrivit datelor de la Trezorerie și Consiliul Județean Dolj. Toate datoriile mai mari de 90 de zile ale unităților administrativ-teritoriale sunt împărțite de 12 primării de comune din Dolj: Botoșești-Paia, Castranova, Drănic, Fărcaș, Galicea Mare, Ghidici, Măceșu de Jos, Șimnicu de Sus, Ostroveni, Perișor, Vela, Verbița. În ciuda Legii finanțelor publice locale care obligă scăderea lunară a arieratelor, acestea au crescut din aprilie până în mai. La finele lui aprilie, erau arierate de 2,376 milioane de lei, iar pe listă mai figura și Bechetul, care, între timp, a scăpat de arierate.  

Firmele preferă să nu emită facturile către primării, de teama plății TVA

Tot Fiscul susține că s-a ajuns la situația de a nu se înregistra restanțe de plată către firme în evidențele primăriilor și din cauza societăților respective, care preferă să nu emită facturile către primării, pentru că nu au de plată TVA către stat. Se cunoaște faptul că primăriile plătesc destul de târziu facturile de lucrări, dar odată emisă o factură, TVA devine exigibilă fie la emiterea facturii, fie la cel târziu 90 de zile de la emitere, chiar dacă primăria nu a plătit contravaloarea lucrărilor. Așadar, firmele colaborează cu primăriile doar pe baza devizelor de lucrări parțiale sau totale, iar facturile se emit destul de târziu, când se apropie termenul de plată. De aceea este posibil ca primăriile nici să nu figureze cu restanțe de plată către firme, și nici cu arierate. Facem precizarea că restanțele de plată sunt cele de până la 90 de zile, iar arieratele sunt acele sume datorate firmelor, dar mai vechi de 90 de zile de la termenele de plată stabilite între părți.

Firmele fără debite la stat nu au primit fonduri

Prin această ordonanță dată anul trecut și valabilă doar pe exercițiul financiar trecut erau beneficiare doar firmele cu datorii la stat care executaseră lucrări către primării. Dar cele mai multe firme care aveau de luat bani de la primării nu figurau cu restanțe către bugetul de stat, ci își plăteau toate dările la zi. „Sunt multe firme în această situație, care au toate dările plătite la zi, pentru că participă la licitații publice și nu poți participa la o astfel de licitație dacă ai datorii la stat“, au precizat reprezentanții Fiscului.

Șomaj în rândul firmelor sau plata restanțelor primăriilor?

Până acum, pe 2014 nu s-a mai dat un astfel de act normativ ca în 2013, dar se așteaptă rectificarea bugetară pentru a vedea dacă se mai poate relua procedura. În Dolj există multe primării cu restanțe către societățile care au efectuat lucrări pentru unitățile administrative respective. Unele firme și-au blocat întreaga activitate, au restanțe către unii dintre salariați sau chiar au fost nevoite să disponibilizeze personal, din cauză că nu și-au primit banii de la primării, pentru lucrările executate, cum este cazul firmei de construcții TCIF, care s-a adresat instanței, pentru a-și recupera debitele de la primăriile pentru care a lucrat.

ȘTIRI VIDEO GdS

Horoscop

Berbec Persoana iubită sau copiii îți solicită ajutor material şi se pot isca controverse, discuții aprinse și chiar conflicte pe termen lung....

Bancul zilei

Ghicitoarea: – Viitorul dumneavoastră arată perfect. Nu vă veți întâlni tot anul viitor cu nicio boală! – Asta este catastrofal! – Cum așa?? – Păi,...