http://www.youtube.com/watch?v=vkbTQ5-eoM0
Doi preşedinţi de sindicate din cadrul Ford Craiova au primit preavize de concediere de la companie şi le sunt desfiinţate posturile. În timp ce sindicaliştii susţin că este un abuz şi că se vor adresa instanţei, compania susţine că le-a oferit alte posturi, pe care cei doi le-au refuzat.
Preşedintele Sindicatului Independent din cadrul Ford, Ionel Şuinea, şi preşedintele Sindicatului „Solidaritatea“ din cadrul aceleiaşi companii, Marian Popescu, ar putea rămâne fără serviciu.
„Ceea ce se întâmplă la Ford nu are precedent. În decizia de concediere, ei invocă articolul 65, alineatul 1 din Codul Muncii, adică spun că ar fi vorba de concedieri fără vina salariatului. De fapt, noi suntem protejaţi de articolul 60, litera g) din Codul Muncii, care spune clar că nu pot fi concediaţi liderii de sindicat decât dacă li se impută lor personal ceva anume. Eu am contractul de muncă pe postul de consilier juridic şi ei spun că se desfiinţează acest post, dar nu mi-au oferit alt post, deşi anul trecut le-au plecat trei jurişti din fabrică. Ei au scos nişte posturi la concurs la care au aplicat zeci şi sute de oameni, dar nu mi-au spus niciodată că pot să aplic pentru acele posturi“, a explicat Ionel Şuinea, unul dintre liderii de sindicat concediaţi de Ford, care a menţionat că are circa 300 de membri de sindicat.
„Dăm în judecată Ford!“
Şuinea a declarat că s-a mai încercat concedierea sa în anul 2012: „În 2012 am mai fost ameninţaţi de către fosta directoare de Resurse Umane, Angela Alexander, că vom fi concediaţi dacă nu optăm pentru alte posturi, dar eu pentru consilier juridic sunt pregătit, nu pentru alt post. La vremea respectivă, am făcut sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, care ne-a răspuns că se interzice prin lege concedierea liderilor sindicali, potrivit art. 60, alin. (1), litera g) din Codul Muncii“. Cei doi lideri sindicali susţin că se vor adresa instanţei de judecată, pentru a contesta decizia de concediere a companiei pe care o consideră abuzivă.
„Dăm în judecată Ford, pentru că nu se poate să procedeze în acest fel. Membrii mei de sindicat sunt revoltaţi şi vor să organizeze o formă de protest faţă de ceea ce face Ford“, a declarat Şuinea, care a menţionat că lui nu i se pot reproşa abateri disciplinare sau alte aspecte personale, din moment ce vine la serviciu în fiecare zi.
„Ieri (miercuri, 21 mai – n.r.) mi s-a dat hârtia de disponibilizare. Scrie că am 22 de zile de preaviz şi după aceea sunt disponibilizat. Compania motivează că mi-ar fi dat mie – care sunt doctor inginer – un post echivalent, ceea ce nu este adevărat, iar ultima dată mi-au oferit un post de muncitor. Ar fi fost un caz unic, ca un doctor inginer să lucreze ca muncitor. Nu mi-e ruşine de muncă, că am muncit 36 de ani în fabrica asta, dar ceea ce fac dânşii este bătaie de joc. (…) Nu avem nici o oră de sancţiuni. Eu în 36 de ani nu am avut nici măcar o oră de sancţiune. Noi nu am apelat la banii sindicatului, pentru că aceia sunt bani pentru cazuri umanitare, sociale. Şi aşa oamenii sunt amărâţi“, a spus şi Marian Popescu.
Ford spune că le-a oferit alte locuri de muncă liderilor, dar aceştia au refuzat
Compania susţine că le-a transmis preavize celor doi lideri sindicali şi că le dă posibilitatea ca în interval de 22 de zile să poată opta pentru alt post din fabrică, în afară de cele două care se desfiinţează.
„Încă de la venirea Ford în România, compania noastră a demarat procesul de tranziţie organizaţională, pentru a face trecerea de la o structură ce funcţiona pe principiile Daewoo la sistemul de producţie Ford. Ca urmare a retehnologizării şi reorganizării uzinei noastre, posturile aferente vechiului tip de organizaţie Daewoo erau redundante şi acesta a fost motivul pentru care noi am început procesul de restructurare a acestor poziţii. Pe parcursul acestei perioade de tranziţie, compania noastră a organizat mai multe procese de selecţie pentru a plasa angajaţii pe posturi specifice noii organizaţii Ford“, a declarat pentru GdS Ana-Maria Timiş, director de Comunicare al Ford România. Ea a mai precizat: „Cei doi reprezentanţi ai acelor două grupuri sindicale sunt singurele persoane care au refuzat să participe la astfel de selecţii din ultimii cinci ani, deşi aceştia au fost încurajaţi să facă acest lucru. Toate acţiunile pe care Ford România le ia cu privire la această situaţie respectă în totalitate prevederile legale ale Contractului Colectiv de Muncă“.
Reprezentanţii Ford susţin că le-au propus celor doi lideri sindicali să lucreze timp de şase ore pentru companie, iar alte două ore pe zi să fie asigurate pentru activitatea sindicală, dar cei doi neagă faptul că li s-ar fi propus aşa ceva. În caz de concediere, cei doi ar primi 15 salarii compensatorii de la Ford.
Sindicaliştii nu-şi explică decizia de concediere
Liderii sindicali susţin că ei vin în fiecare zi la serviciu. „Nu mi s-au dat sarcini de serviciu, deşi eu vin în fiecare zi la fabrică, de la 7.30 şi până la 16.00-17.00. Nu mi s-a propus niciodată un post similar pregătirii“, a spus Ionel Şuinea, care are contractul individual de muncă pe postul de consilier juridic. Şi Marian Popescu a precizat că vine la serviciu, dar că merge să stea de vorbă cu oamenii, deci are activităţi sindicale.
Situaţia se poate lămuri în instanţă
Radu Mitran, inspector-şef adjunct pe Relaţii de Muncă, în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, a făcut referire la articolele 60 şi 220 din Codul Muncii, fără a se pronunţa dacă este legal sau ilegal să fie concediaţi doi lideri sindicali din Craiova. „Raporturile de muncă sunt reglementate în Legea 53, Codul Muncii (…) Nu ne putem pronunţa noi (dacă este legal să fie disponibilizaţi sindicaliştii – n.r.). În sensul ăsta se merge la instanţă şi instanţa se pronunţă cu privire la acest aspect. Probabil se declanşează un conflict de muncă, eventual, iar conflictele de muncă se soluţionează de instanţele judecătoreşti, acestea fiind prevăzute în articolul 208 din Legea nr. 62, precum şi din articolul 266 din Codul Muncii“, a declarat Radu Mitran, de la ITM Dolj.
Contractul Colectiv de Muncă la nivelul societăţii prevede, la Anexa 12, că sindicatul reprezentativ beneficiază de ore libere sindicale plătite, în timpul programului (câte o jumătate de oră de membru sindical pe lună), în timp ce sindicatele nereprezentative beneficiază de ore libere pentru activitate sindicală, dar acestea nu sunt plătite. Pentru ca un sindicat de la Ford să fie reprezentativ trebuie să aibă minimum 350 de membri, potrivit CCM, dar nici unul din liderii disponibilizaţi nu conduce sindicate cu minimum 350 de membri. Unul are 306 membri, iar altul – 240.
„Concedierea este 100% abuzivă!“
Contactat de GdS, avocatul Constantin Belu a precizat că liderul sindical dintr-o organizaţie nu poate fi concediat decât pentru o abatere disciplinară gravă. „Concedierea este 100% abuzivă! Un astfel de angajator s-ar putea să încerce să spună că sindicatul nu este reprezentativ, dar ar fi o adăugare la lege şi nu poate produce efecte juridice. Liderii sindicali au 100% şanse de câştig în instanţă“, a declarat, pentru GdS, avocatul Constantin Belu, care este şi profesor universitar doctor la Facultatea de Drept din Craiova. Belu mai spune că unui lider de sindicat „nu i se poate desfiinţa postul şi nu poate să fie victima concedierii, pentru că ar fi nelegală, abuzivă“. Avocatul a adăugat că un lider sindical poate fi concediat doar dacă firma la care activează este în reorganizare judiciară sau în faliment.
Ce articol invocă Ford
în cazul concedierii sindicaliştilor
În Codul Muncii există un capitol intitulat „Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului“, unde se prevede la articolul 65:
„(1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia“.
În ce condiţii pot fi concediaţi
sindicaliştii
Codul Muncii prevede că nu pot fi concediaţi liderii sindicali decât dacă angajatorul le impută lor ceva personal, conform articolului 60, alineatul (1), litera g): „(1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: (…) g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat“.
Ce mai spune legea în legătură
cu sindicatele
La capitolul „Sindicate“, art. 220, din Codul Muncii, invocat de ITM Dolj, prevede următoarele:
„(1) Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.
(2) Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.
(3) Alte măsuri de protecţie a celor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor sunt prevăzute în legi speciale şi în contractul colectiv de muncă aplicabil“.
