16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalNegoiul renaşte de Sfântul Gheorghe

Negoiul renaşte de Sfântul Gheorghe

http://www.youtube.com/watch?v=SSCty7e7M0c

\n

Tradiţiile şi obiceiurile străbune sunt reînviate în comuna doljeană Negoi. La aproximativ 80 de kilometri de Craiova, ieri, în zi de sărbătoare, satul a răsunat de muzică populară şi voie bună. Toţi cei care poartă numele Gheorghe au fost felicitaţi de un grup de fete îmbrăcate în straie populare, care au poposit în faţa gospodăriei fiecărui sărbătorit, încingând o sârbă sau horă oltenească şi dăruind crenguţe sfinţite de salcie sau liliac. Bătrânii vizitaţi au plâns de emoţie, dar şi de dorul copiilor plecaţi de acasă.

Comună îmbătrânită în care tineretul a plecat în proporţie de 90% pe alte meleaguri, Negoiul încearcă din răsputeri să reînvie obiceiurile satului de altădată. Sfântul Gheorghe este considerat de credincioşi unul dintre cei mai importanţi sfinţi. În trecut, această sărbătoare era cinstită cu joc şi voie bună timp de trei zile. În această zi se pun crengi și frunze de salcie pe la porți, inclusiv în biserică. Se spune că astfel se ia cunoștință de renașterea naturii.

Satul a prins viaţă după slujba de la biserică

Imediat după slujba de la biserică, oficiată în zi de sfântă sărbătoare, după ce morţii şi viii au fost pomeniţi şi cinstiţi, credincioşii au ieşit în curtea bisericii unde au întins mese cu bucatele aduse la biserică în noaptea de Înviere. A fost pentru prima dată, după zeci de ani, când sărbătoarea de Sfântul Gheorghe a fost celebrată într-un mod cu totul aparte. Locul feciorilor, care altădată mergeau prin comună pentru a-i felicita pe cei sărbătoriţi, a fost luat de un grup de 11 fete. În locul căruţelor şi cailor, un tractor cu remorcă împodobit cu crengi de salcie a însoţit alaiul. Din difuzoare răsuna muzica populară, iar fetele îmbrăcate în costume populare autentice, cu crenguţe de salcie în mâini, au încins hore. A fost o adevărată paradă a costumului popular, a dansului şi veseliei. Sătenii aşteptau întreg alaiul tăcuţi şi emoţionaţi în faţa porţilor. Cu o sticlă de vin în mână, cu un coş cu ouă vopsite, cu cozonac, prăjituri, cu flori sau ceva bănuţi ofereau, drept răsplată, pentru urările primite.
„Sunt fericită să retrăiesc astfel de momente. Este deosebit să vezi cum tinerii reînvie trecutul. Am trăit vremuri grele. Când eram copil era o sărăcie lucie. Era un efort pentru părinţi să ne cumpere până şi haine. Treptat, odată cu trecerea anilor, din cauza problemelor, s-au pierdut şi tradiţiile… Credinţa însă a rămas şi asta ne-a salvat… Şi acum, din păcate, sunt vremuri grele. Oamenii nu au unde să muncească şi sunt nevoiţi să plece de acasă peste hotare. Am doi copii plecaţi de aproape 11 ani în străinătate. Muncesc acolo, acolo au la rândul lor copii… Vin acasă atunci când pot, de obicei o dată pe an… Îi aştept! Mi-au promis că se întorc de Sfânta Maria. M-a emoţionat foarte mult dansul acestor copile şi tocmai de aceea le-am dat în dar câte o lalea“, a spus Aneta Chelu, de 85 de ani, din comuna Negoi.

De Sfântul Gheorghe, sătenii află „rodul pământului“

Gheorghe Predoi are 74 de ani. De fiecare dată de Sfântul Gheorghe, săteanul le spune oamenilor cât de roditor va fi anul. Rodul pământului este planta pe care o cultivă în gospodărie şi în care, la o simplă citire, prevesteşte noile recolte. Sătenii spun că nu s-a înşelat niciodată şi îi ascultă cu teamă şi emoţie prevestirile despre recoltele viitoare. Vor să ştie la ce să se aştepte…
„Am învăţat acest obicei de la părinţii şi bunicii mei. În acest an, din păcate, grâu nu va fi suficient, porumb va fi, însă nu ca în alţi ani, în schimb, viile vor fi roditoare… Sărbătoarea de Sfântul Gheorghe a fost întotdeauna specială pentru noi, oamenii de la Dunăre. Îmi amintesc că în ajun de Sfântul Gheorghe plecam cu căruţe cu flori pe malul Dunării. Ne întorceam şi petreceam toată noaptea, apoi dormeam în căruţe afară. Se spunea astfel că cei bolnavi îşi vor găsi vindecarea. La fel şi despre salcia sfinţită ştiu că are puteri tămăduitoare. S-a dovedit acest lucru şi prin faptul că din aceasta se prepară multe medicamente…“, a povestit bătrânul.

„Este emoţionant să vezi oamenii plângând de fericire“

Dacă ne pierdem tradiţiile, ne pierdem chiar şi identitatea, drept care, în ciuda tuturor problemelor şi greutăţilor existente, reprezentanţii Primăriei Negoi susţin că intenţionează ca obiceiul de Sfântul Gheorghe să fie ţinut de acum în fiecare an. „Îmi povesteau bunicii despre această tradiţie de Sfântul Gheorghe. Am reînviat-o anul trecut, însă astăzi a fost cu totul aparte, având în vedere că un grup de fete a învăţat dansuri populare şi a făcut astfel o paradă a portului şi jocului olteneşti. Încercăm pe cât posibil să readucem şi alte tradiţii pierdute. Vom încerca astfel ca de Sfânta Maria să facem o sărbătoare în sat cu totul specială, apoi în toamnă să organizăm pentru prima dată ziua comunei noastre. Este emoţionant să vezi oamenii plângând de fericire atunci când le baţi la porţi să le spui la mulţi ani. Sunt bătrâni care poate nu au mai primit vizita unui om drag de mult…“, a povestit Lidia Adriana Zavelea, primarul comunei Negoi.

Alte tradiţii despre sărbătoarea Sfântului Gheorghe

În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru. Se spune că, dacă plouă în această zi, anul va fi mănos. Se mai spune că în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, fetele de măritat îşi pot vedea sortitul într-un vas plin cu apă la miezul nopţii, iar băieţii necăsătoriţi aprind un foc mare pentru purificarea spaţiului şi pentru a îndepărta vrăjitoarele. În dimineaţa zilei de Sfântul Gheorghe, oamenii se scăldau în râu, se spălau cu rouă pe faţă şi beau vin roşu pentru a fi sănătoşi tot anul. În această zi, nimeni nu trebuie să doarmă, deoarece se crede că acel care va dormi va fi somnoros tot anul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS