Omul de afaceri Mihai Râmescu a mai încercat să câştige bani frumoşi de pe urma altei tranzacţii imobiliare cu fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia. Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Mihai Râmescu a încercat, cu sprijinul autorităţilor locale din comuna Slivileşti, să obţină despăgubiri de pe urma altui teren din zona minieră. La solicitarea afaceristului, primarul din Slivileşti, Sorin Bucurescu, a întocmit în luna martie 2010 o expunere de motive şi un proiect de hotărâre privind trecerea în intravilan a suprafeţei de 9.195 de metri pătraţi din extravilanul comunei Slivilești, sub pretextul construirii unui spaţiu de agrement. Suprafaţa de teren aparţinea tot socrului lui Râmescu, pe aceasta aflându-se şi un lac natural. Procurorii susțin că afaceristul nu avea cum să facă acolo o zonă de agrement, pentru că halda de steril era foarte aproape. În zona respectivă exista o interdicție totală de a construi, dar, în ciuda acestui fapt, primarul Bucurescu și Alexandra Loghin începuseră să îi elibereze lui Râmescu actele necesare. „Aceste demersuri s-au făcut numai cu scopul ca Râmescu să obţină în mod fraudulos despăgubiri de la SNLO prin mărirea artificială a valorii terenului“, au precizat anchetatorii.
Hotărârea de consiliu a fost revocată
de prefectură
În cele din urmă, afacerea a fost blocată, după ce Prefectura Gorj a solicitat revocarea hotărârii de CL Slivilești.
„Nu există îndoială că, şi în acest caz, numiţii Râmescu Mihai şi Râmescu Maria au acţionat în mod identic ca în cazul anexei gospodăreşti devenită ulterior «vilă de lux» cu intenţia vădită de a obţine foloase materiale necuvenite de la SNLO SA“, menţionează procurorii târgujieni în rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Mihai Râmescu. Omul de afaceri va fi judecat alături de soția sa, Maria Râmescu. În judecată a mai fost trimis şi primarul din Slivileşti, Sorin Bucurescu, și o angajată a Primăriei Slivilești, Alexandra Loghin. Cei doi angajaţi ai statului au facilitat familiei Râmescu o afacere imobiliară cu fosta Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. În urma unei exproprieri, afaceristul a obţinut suma de 680.000 de lei. Primăria nu a intervenit să aplice legea, deşi construcţia de pe terenul cedat companiei miniere nu avea autorizaţia necesară.
