Acasă Local Eroul - aşteptat acasă

Eroul – aşteptat acasă

-

http://www.youtube.com/watch?v=gGibjvPZeTI

\n

Pe 20 mai ar fi împlinit 36 de ani. Şi-a pierdut însă viaţa, duminică, în teatrul de operaţii din Afganistan. Un atac sinucigaş cu un autovehicul încărcat cu exploziv, pe autostrada A1 Kabul-Kandahar, va rămâne pentru totdeauna în memoria celor cinci colegi militari care au fost răniţi şi transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar. Ieri, plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu a fost avansat la gradul de sublocotenent post-mortem, iar familia îndurerată îi aşteaptă acasă coşciugul şi drapelul de onoare… În toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru eroul căzut la datorie. O fetiţă de numai un an şi jumătate va creşte fără tată…

Durere fără margini pentru familia eroului Claudiu Constantin Vulpoiu. Un steag de doliu şi o fotografie sunt aşezate în faţa blocului în care tânărul locuia împreună cu soţia şi fetiţa de numai un an şi jumătate, iar în faţa apartamentului, câteva candele aprinse…

Familia doreşte să afle mai multe amănunte despre moartea „militarului“ ei

Dincolo de uşa locuinţei, soţia, mama, rudele îşi plângeau durerea. Sunt sfâşiaţi de durere, iar singurii care au găsit putere să mai spună câteva cuvinte au fost mătuşa şi unchiul militarului ucis. Este doar unul dintre cei aproximativ 500 de „Scorpioni Negri“ care au plecat în Afganistan la începutul lunii februarie. Aveau drept misiune menţinerea securităţii şi stabilitatea în aria de responsabilitate în care acţionează, precum şi asigurarea libertăţii de mişcare a forţelor de coaliţie. „Până în acest moment (ieri – n.r.) nu a luat nimeni de la Ministerul Apărării Naţionale legătura cu noi. Până la urmă, asta contează mai puţin în astfel de clipe… Noi suntem însă familia lui şi am dori să aflăm ce s-a întâmplat cu exactitate, cum au fost ultimele lui clipe de viaţă… Toate informaţiile au fost transmise către unitatea în care nepotul nostru era angajat, care prin reprezentanţii ei a ţinut legătura cu noi. De ce a plecat? Din acelaşi motiv pentru care pleacă toţi tinerii în ziua de astăzi peste hotare… Ca să se realizeze! În plus, îi plăcea foarte mult meseria pe care o avea. A plecat încrezător, mânat de dorinţa de a câştiga ceva bani pentru a-şi susţine familia, copilul de care nici nu a apucat să se bucure prea mult, care va împlini un an şi jumătate. Suntem distruşi, dărâmaţi de durere. Am aflat că va fi adus marţi (astăzi- n.r.) în ţară, iar ceremonia de înmormântare va avea loc joi. Mai mult de atât nu ştim. Ne-au informat doar că cei de la unitate se vor ocupa de tot… Mai mult de atât nu ştim, aşteptăm cu sufletul la gură orice informaţie“, a spus Maria Ciurlău, mătuşa lui Claudiu Constantin Vulpoiu.

Avea examenul de licenţă în această vară

Avea viaţa înainte, era student în ultimul an la Facultatea de Ştiinţe Sociale de la Universitatea „Spiru Haret“. În numai câteva luni, trebuia să susţină lucrarea de licenţă. „Şi-a ales această meserie din dorinţa de a avea un loc de muncă oarecum stabil. Apoi, îi plăcea extrem de mult ceea ce făcea. A mai trecut odată pe lângă moarte, acum patru ani, şi a scăpat cu mult noroc, l-a salvat telefonul mobil pe care îl ţinea permanent în buzunarul din dreptul inimii… A fost la un pas de nenorocire în poligonul Cincu, după ce un proiectil a explodat în ţeava unui aruncător de 120 mm. Îmi amintesc că am mers la el, la Spitalul Militar din Bucureşti. Era rănit, însă nu a vrut să renunţe la viaţa militară nici măcar o clipă. Atunci el a scăpat şi alţi trei au murit. Acum însă el a murit, iar colegii lui au scăpat cu viaţă… După ce s-a însănătoşit, Claudiu a mers mai departe, era o fire optimistă, dornic să se realizeze, să se simtă împlinit atât din punct de vedere familial, cât şi profesional. Apoi, a plecat să câştige un ban. Acasă îl aştepta o fetiţă de numai un an şi jumătate… Era viaţa lui… A fost un băiat deosebit, crescut de bunici până la vârsta şcolară, extrem de respectuos şi ambiţios“, a spus Constantin Ciurlău, unchiul militarului decedat.

A şasea misiune externă

Claudiu Constantin Vulpoiu era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din anul 2001. Era a şasea misiune externă la care participa.
Militarii români executau o misiune de patrulare cu trei maşini de luptă MRAP (Mine Resistant Ambush Protected – rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor) pe autostrada A1, la aproximativ zece kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall.
În timpul patrulării, un autovehicul condus de un insurgent, încărcat cu explozibil, a intrat în plin în maşina de luptă în care se aflau cei şase militari români.
Până în prezent, Armata României a pierdut 26 de militari în toate teatrele de operaţii la care au participat şi alţi peste 140 au fost răniţi, iar din 1991, aproximativ 40.000 de militari au fost dislocaţi în diferite zone de conflict pentru a participa la misiuni de menţinere a păcii.

Şi ei şi-au dat viaţa pentru ţară

În cei zece ani de apartenenţă la NATO, România a trimis aproximativ 40.000 de militari în Afganistan, Kosovo, Irak şi Bosnia-Herţegovina. 26 dintre ei şi-au pierdut viaţa, iar alţi 135 au fost răniţi. Aderarea României la NATO a fost o prioritate de politică naţională, imediat după 1989. România a stabilit, mai întâi, relaţii diplomatice apoi în 1993, preşedintele de atunci, Ion Iliescu, a transmis oficial secretarului general al NATO dorinţa României de a adera la Alianţă. La prima încercare de aderare am înregistrat un eşec, la Madrid din 1997. Apoi, România a primit invitaţia oficială la summit-ul din 2002, de la Praga. Pe 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, pe 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.

Dincoace de zid

Oficialii români consideră că apartenenţa la NATO oferă cele mai puternice garanţii de securitate din istoria contemporană a României, garanţii care în contextul crizei din Ucraina par să capete şi mai mare greutate. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a explicat că evenimentele din Ucraina demonstrează că mai este de lucru pentru o Europă întreagă şi puternică, iar stabilitatea şi securitatea nu sunt un dat.

NATO şi economia

Dar Alianţa a avut şi ea de suferit din cauza crizei economice. Încă dinainte existau discuţii privind faptul că multe state membre nu îşi îndeplineau obligaţia de a contribui cu 2% la bugetul NATO. Problema s-a adâncit odată cu apariţia crizei economice.
În special Statele Unite s-au plâns că Alianţa stă financiar şi din punct de vedere al dotării mai mult pe umerii americanilor. Între timp, se discută tot mai concret de o forţă militară a Uniunii Europene, iar primii paşi semnificativi au fost făcuţi la Consiliul European de iarnă, unde s-au stabilit liniile generale ale politicii europene de securitate şi apărare comună, pe trei secţiuni adaptarea răspunsului Uniunii la crize şi conflicte externe, operaţiuni militare şi civile şi dezvoltarea capacităţii statelor membre de a răspunde provocărilor de securitate. Nu de puţine ori, voci americane au reproşat Europei că nu poate administra singură problemele de la graniţe.

UE – actor în securitate

Uniunea Europeană îşi regândeşte strategia de securitate, o strategie despre care mulţi analişti au spus de-a lungul timpului că, de fapt, nu prea a existat sau cel puţin nu a fost adaptată la noile pericole. De exemplu, în trecut s-a pus des problema graniţelor maritime de multe ori permeabile pentru imigranţi ilegali, fără să existe un plan clar, însă acum Uniunea pare decisă să îşi formuleze rapid o stategie de securitate maritimă clară, din care România consideră că nu poate lipsi Marea Neagră.

Apărare cibernetică şi drone

Unul dintre proiectele care vor fi aplicate rapid, adică anul acesta şi în 2015, este dezvoltarea apărării cibernetice, în condiţiile în care în UE s-au pierdut, numai în 2012, din furturi cibernetice, 290 de miliarde de euro. Şi cum apărarea nu e posibilă fără o tehnologie performantă, Consiliul European a stabilit că UE trebuie să aibă cât mai curând avioane fără pilot, comunicare bine dezvoltată prin satelit, dar şi o flotă multinaţională pentru alimentarea avioanelor în aer, un domeniu în care România ar putea contribui. Industria română de apărare poate avea de câştigat, dar este nevoie de bani pentru cercetare pentru ca produsele româneşti să fie performante şi să poată fi utilizate nu doar în domeniul militar, ci şi în scopuri civile.
Carmen Gavrilă, corespondent diplomatic Radio România

 

ȘTIRI VIDEO GdS

Horoscop

Berbec După o perioadă dificilă pe plan sentimental şi financiar, aveţi un succes nesperat. Climatul general vă este favorabil. Vă recomandăm să...