http://www.youtube.com/watch?v=YbLj9brhxjk
Opera Română Craiova a adus în faţa publicului, în premieră, joi, 6 februarie, opera pentru copii „Hänsel şi Gretel“ de Engelbert Humperdinck, în regia lui Traian Savinescu, director al Teatrului „Puck“ din Cluj-Napoca. Costumele și decorurile, creația lui Răsvan Drăgănescu, reușesc să reînvie imaginile frumos conturate odinioară de Frații Grimm.
Tabloul este însufleţit de prezenţa soliştilor, a corpului de balet şi a Orchestrei Operei Române, care aduc muzică, lumini, culoare într-o poveste ce se cântă. Întâi e o uvertură cu instrumentişti reuniţi sub bagheta unui dirijor. Apoi, pe scenă apare o mamă iubitoare, scriitoare, ce pune pe hârtie, pentru cei doi copilaşi ai săi, o poveste cu copii, zâne şi vrăjitoare. E povestea lui Hänsel şi Gretel, copii ce zburdă voioşi, uitând pentru o clipă de oalele goale, de foamea ce le dă târcoale. O dată ce mama lor, supărată că nu şi-au făcut treaba, îi trimite în pădure după fragi, începe aventura copiilor în pădurea însufleţită de corpul de balet.
Seara, osteniţi şi înfriguraţi, adorm vegheaţi de Moş Ene şi îngerii viselor. Tabloul este feeric, find conturat de creatorul spectacolului cu ajutorul păpuşilor. „Voiam să realizez momentul visului copiilor pregătit de o rugăciune. Mă interesa atingerea acestei stări de vis prin desprinderea de pământ, trebuia să creez acea stare de a pluti în lume, în univers, de a te putea detaşa rămând totuşi copil. Am decis să-l fac cu ajutorul păpuşilor. Mă interesa ceva care să ajute la realizarea ei, o imagine minimalistă, doar două-trei puncte care se mişcă uşor. Momentul, cred eu, şi-a atins scopul. Toată lumea era transpusă. Am renunţat chiar la muzica orchestrei pe parcursul acestui moment. Numai lumina fosei ar fi putut estompa efectul şi vraja pe care vroiam să o institui aici“, ne dezvăluie regizorul. Povestea a curs mai departe, iar drumul celor doi copii s-a oprit la copacul de turtă dulce al Babei Cloanţa şi al pisicilor sale, care a fost înfrântă de isteţimea lui Hänsel şi Gretel şi a sfârşit în jar, moment realizat cu aceeaşi măiestrie ca şi cel al visului şi apreciat de micuţii din sală.
Şi când vraja s-a rupt, toţi copiii rătăciţi în pădure şi transformaţi de strigoi în turtă dulce au prins viaţă, s-au bucurat şi au cântat fericiţi.
„Hänsel şi Gretel?… Pulbere de stele pe gene de copii… Copii mai mici… mai mari… Vise, joc şi fantezie. Pulbere de stele aşternută pe suflete inocente“, după cum spunea dirijorul Alexandru Iosub. Pe de altă parte, regizorul descrie spectacolul drept „un vis în care mă cufund şi care îmi face plăcere când mă trezesc“.
Mirajul unei poveşti
Un vis, un praf de stele în care unele pasaje muzicale sunt înlocuite cu dialoguri, o poveste care cucereşte sufletele celor mari şi mici, graţie proiecţiei de lumini, decorului, dinamicii scenelor. „Un atuu important al spectacolului este imaginea plastică. O altă componentă importantă a fost prezenţa unor solişti de bună calitate cu care am lucrat în afară de partea de pregătire muzicală, care a revenit comportamentului muzical, din punct de vedere actoricesc. Ei nu s-au purtat ca nişte cântăreţi care spun o proză, ci ca adevăraţi actori care şi cântă. Şi, nu în ultimul rând, un cuvânt greu l-a avut de spus componenta muzicală clară pe care maestrul Iosub a dat-o cu orchestra Operei, reuşind să facă un echilibru între scenă şi sală, nu degeaba e aici în fosă, între scenă şi public. Ea a ajutat extrem de mult ansamblul de balet, foarte important în economia spectacolului, cu funcţia de a rezolva nu numai un anume moment de virtuozitate coregrafică, ci întrega atmosferă la nivel plastic, de ansamblu. Multe dintre scenele în care au apărut au avut o anume aură pe care au dat-o ei“, a mai precizat regizorul Traian Savinescu.
„Hänsel şi Gretel“ va încânta publicul şi în seara de sâmbătă, 8 februarie, aducând bucurie în sufletele celor mici şi nostalgiile copilăriei în cele ale adulţilor.
Distribuţia din seara premierei
Premiera spectacolului a adus pe scena Operei Române Craiova următoarea distribuţie: Hänsel – Florentina Soare, Gretel – Diana Ţugui, Scriitoarea / Mătuşa Bertha / Gertrude, mama copiilor – Edith Mag, Peter, tatăl copiilor – Ioan Cherata, Vrăjitoarea Wilma – Laurenţiu Nicu, Crăiasa pădurii – Eva Ştefănescu, Moş Ene – Laurenţiu Nicu, Soţia lui Moș Ene / Pajul zânei – Noemi Modra, Adelheid – Andreea Gheorghe, Engelbert – Pavel Uncu.
