Începând din 1988, 1 decembrie este considerată Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA, o zi care dă posibilitatea oamenilor de pretutindeni să se unească în lupta împotriva acestei maladi, să fie solidari cu cei care trăiesc cu boala şi să-i comemoreze pe cei care au decedat în urma acesteia, se menţionează într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Se spune că ziua de 1 decembrie aduce împreună oameni din întreaga lume pentru a spori gradul de conştientizare despre HIV/SIDA, de a demonstra solidaritatea internaţională în faţa pandemiei şi de a încuraja progresul în prevenirea HIV/SIDA, tratamentul şi îngrijirea în ţările cu prevalenţă mare şi în întreaga lume. Asta pentru că HIV/SIDA rămâne una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică din lume, în special în ţările cu venituri mici şi medii.
Între anii 2011-2015, Ziua Mondială SIDA are tema „Ţinta Zero: Zero noi infecţii HIV. Zero discriminare. Zero decese asociate SIDA”. Campania globală împotriva SIDA concentrată pe „Zero decese legate de SIDA” înseamnă un mai mare acces la tratament pentru toţi, un apel pentru guverne să acţioneze cât mai repede.
34,2 milioane de persoane infectate cu HIV
Conform estimărilor programului ONU cu privire la HIV/SIDA (UNAIDS), la sfârşitul anului 2011 pe plan mondial erau 34,2 milioane de persoane infectate cu HIV (30,7 milioane adulţi şi 3,4 milioane copii sub 15 ani), 2,5 milioane de cazuri noi (2,2 milioane adulţi şi 330.000 copii sub 15 ani) şi 1,7 milioane decese prin SIDA (1,5 milioane adulţi şi 230.000 copii sub 15 ani). În 2013, potrivit UNAIDS, aproximativ 63% dintre persoanele HIV-pozitive, cu vârste între 15-24 ani, sunt femei şi se înregistrează o reducere de 52% a cazurilor noi de infecţie cu HIV în rândul copiilor şi o reducere de 33% a cazurilor totale (adulţi şi copii) faţă de 2001.
În România, conform datelor Centrului Român HIV/SIDA, din 30 iunie 2012, la 48% dintre persoanele infectate cu HIV calea de transmitere a fost heterosexuală. Numărul cazurilor cumulative 1985-2012 cu HIV/SIDA a fost de 17.819, numărul pacienţilor în viaţă fiind de 11.189. Numărul celor aflaţi în evidenţa activă HIV şi SIDA este de 9.475.
În judeţul Dolj, potrivit DSP, la 30 septembrie 2013 se aflau în evidenţă activă 288 de cazuri, din care 173 cu infecţie HIV şi 115 cu boală SIDA, în cursul primelor nouă luni ale anului fiind înregistrate nouă cazuri noi de infecţie cu HIV.
DSP Dolj a precizat că derulează, de asemenea, prin partenerii săi tradiţionali, o campanie care are ca obiectiv creşterea numărului de persoane informate şi educate în legătură cu HIV/SIDA; creşterea numărului de persoane, în special din grupele de risc, care solicită efectuarea unui test de depistare a infectării cu HIV şi creşterea numărului de persoane care adoptă un comportament sănătos în relaţie cu HIV/SIDA.
Iată câteva răspunsuri oferite de site-ul Direcţiei de Sănătate Publică la întrebări despre HIV/SIDA:
Ce este HIV?
Virusul imunodeficienţei umane (HIV) infectează celulele sistemului imunitar, distrugând sau alterând funcţia lor. Infecţia cu HIV determină deteriorarea progresivă a sistemului imunitar, ceea ce duce la „deficit imunitar” (atunci când acesta nu mai poate îndeplini rolul său de luptă împotriva infecţiei şi bolii). Infecţii asociate cu imunodeficienţa severă sunt cunoscute ca „infecţii oportuniste”, deoarece profită de un sistem imunitar slăbit.
Ce este SIDA?
Sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) este un termen care se aplică la etapele cele mai avansate ale infecţiei cu HIV. Acesta este definit ca urmare a existenţei unui număr mai mare de 20 infecţii oportuniste sau forme de cancer legate de HIV. SIDA poate dura de la 2 la 15 ani, în funcţie de individ.
Cum se transmite HIV?
HIV poate fi transmis prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată; prin transfuzie de sânge contaminat şi schimbul de ace contaminate, seringi sau alte instrumente ascuţite. El poate fi transmis, de asemenea, de la o mamă la copilul ei în timpul sarcinii, naşterii şi alăptării. Persoanele fizice nu pot infecta prin contact de zi cu zi cum ar fi sărut, îmbrăţişare, strângere de mână sau schimb de obiecte personale, hrană sau apă.
Care sunt semnele şi simptomele bolii?
Simptomele HIV variază în funcţie de stadiul infecţiei. Dacă la persoanele care trăiesc cu HIV infecţia este mai evidentă în primele luni, mulţi nu sunt conştienţi de prezenţa infecţiei până la etapele ulterioare. În primele câteva săptămâni după infecţia iniţială, simptomele pot fi inexistente sau pot fi prezente simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, dureri de cap, erupţii cutanate sau durere în gât. Pe măsură ce infecţia slăbeşte sistemul imunitar al persoanei, individul poate dezvolta alte semne şi simptome, cum ar fi umflarea ganglionilor limfatici, pierdere în greutate, febră, diaree şi tuse. Fără tratament, acestea ar putea dezvolta, de asemenea, boli grave, cum ar fi tuberculoza, meningita criptococică şi tipuri de cancer, cum ar fi limfoame şi sarcom Kaposi, printre altele.
Diagnosticul
Testul HIV dezvăluie statutul de infectare prin detectarea prezenţei sau absenţei anticorpilor HIV în sânge. Anticorpii sunt produşi de sistemul imun al unui individ pentru a lupta împotriva patogenilor străini. Majoritatea oamenilor au o „perioadă de fereastră”, de obicei de 3-6 săptămâni, în care anticorpii HIV sunt încă produşi şi nu sunt încă detectabili. Această perioadă de infecţie timpurie reprezintă timpul cel mai mare de infectare, dar transmiterea se poate produce în timpul tuturor stadiilor de infecţie. Dacă cineva a avut o recentă posibilă expunere la HIV, retestarea trebuie făcută după şase săptămâni pentru a confirma rezultatele testelor, timp în care se pot produce anticorpi la persoanele infectate.
Cât de repede o persoană infectată cu HIV dezvoltă SIDA?
Durata de timp pot varia foarte mult între indivizi. Fără tratament, majoritatea persoanelor infectate cu HIV vor dezvolta semne ale bolii în 5-10 ani, deşi acest lucru poate fi mai scurt. Timpul dintre apariţia HIV şi un diagnostic de SIDA, de obicei, poate fi 10-15 ani, dar uneori este mai lung. Terapia antiretrovirală (ART) poate încetini progresia bolii prin prevenirea replicării virusului şi, prin urmare, reducerea cantităţii de virus în sânge la o persoană infectată (cunoscut ca „încărcătura virală”).
Care este cea mai obişnuită infecţie oportunistă care ameninţă viaţa persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA?
Tuberculoza ucide în fiecare an aproape un sfert de milion de persoane HIV-pozitive. Ea este prima cauză de deces în rândul persoanelor infectate cu HIV în Africa şi una din principalele cauze de deces în această populaţie din întreaga lume. Există însă un număr de strategii de bază de îngrijire a sănătăţii, care sunt critice pentru a preveni şi pentru a gestiona infecţia TBC în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV: intensificarea depistării cazurilor TBC active, tratamentul preventiv cu izoniazidă, controlul infecţiei TBC, iniţierea timpurie a terapiei antiretrovirale.
Nu, nu există nici un leac pentru HIV. Dar cu un tratament antiretroviral bun şi cu aderenţă bună, progresia de HIV în organism poate fi încetinită. Tot mai mult, persoanele care trăiesc cu HIV pot rămâne bine şi productive pentru perioade lungi de timp, chiar şi în ţările cu venituri mici. HIV poate fi combătută printr-o combinaţie de terapie antiretrovirală (ART) constând din trei sau mai multe medicamente antiretrovirale. ART nu vindecă infecţia cu HIV, dar controlează replicarea virală în corpul unei persoane şi permite sistemului imunitar al unui individ să se consolideze şi să-şi recapete capacitatea de a lupta împotriva infecţiilor. Cu ART, persoanele HIV-pozitive pot trăi o viaţă sănătoasă şi productivă.
Mai mult de 9,7 milioane de oameni care trăiesc cu HIV din ţările cu venituri mici şi medii au primit ART la sfârşitul anului 2012. Dintre aceştia, aproximativ 630.000 au fost copii. Aceasta reprezintă o creştere de 30% a persoanelor care au primit ART în ţările în curs de dezvoltare între anii 2003-2012 şi aproape de 20% creştere în doar un an (de la 8 milioane în 2011, la 9,7 milioane în 2012).
