5.4 C
Craiova
sâmbătă, 29 februarie, 2020
Acasă Local Tezaurul lucrărilor de artă ale Craiovei

Tezaurul lucrărilor de artă ale Craiovei

-

Craiova secolelor trecute aduna artişti celebri, care erau tocmiţi pentru a realiza pentru marile familii ale urbei de odinioară adevărate monumente de artă, le completau în mod armonios decorul casei sau aveau să le îmbrace mormintele. Referindu-ne la acest din urmă aspect, Craiova este al doilea oraş, după Bucureşti, care deţine în patrimoniul său cele mai numeroase şi mai importante monumente funerare r ealizate de artiştii familiei Storck. Aceștia se alătură altor sculptori celebri ce au trecut prin aceste locuri.

Sculptorii din cunoscuta familie de artişti Storck, Karl (1826 – 1888), Carol (1854 -1926) şi Frederic (1872 -1942), au poposit pe meleagurile olteneşti pentru a realiza adevărate opere de artă, care urmau să îmbrace mormintele marilor familii ale urbei de odinioară. Familia Aman a apelat la serviciile lor, astfel că, astăzi, în cimitrul Sineasca poate fi admirată creaţia începută de Karl Storck şi continuată de fiul său Carol. Lucrarea este executată din marmură de Carrara, ca majoritatea creaţiilor ce poartă semnătura acestor sculptori celebri, şi este „concepută ca o intrare într-un templu în stil doric“, după cum se menţionează în lucrarea purtând semnăturile lui Florea Firan şi Alexandru Firescu, „Craiova“. Pe o placă sunt înscrise numele lui Alexandru Aman şi detalii despre activitatea şi funcţiile sale, pentru ca la baza coloanelor să fie încrustate numele Aristiei Aman şi ale părinţilor săi. Între coloane se află o femeie înger, o creaţie de o rară măiestrie, care ţine în mâna dreaptă o coroană de lauri.
Nu ai cum să treci prin cimitirul Sineasca şi să nu observi o altă lucrare începută de acelaşi Karl Storck şi continuată de fiul său. Este vorba de statuia Polinei Russenescu, datată 1887, realizată din marmură gri, întruchipând o tânără care se roagă, copleşită de o profundă durere.
O altă tânără, înfățișată în mers, ţinând o carte deschisă în mână, „îmbracă“ monumentul funerar al tinerei Jenny Gălăşteanu şi a fost realizată de Carol Storck în anul 1890.

Minunăţiile sculptorilor

Marmura de Carrara era preferata sculptorilor atunci când alegeau să execute adevărate monumente de artă. Bustul Ecaterinei Geblescu, executat de Carol Storck în 1899, sau monumentul funerar al generalului Otton Sachelarie, ridicat de acelaşi sculptor, sunt lucrări realizate din acel material. Bustul lui A.D. Nicolaid, om de cultură şi primar al Craiovei (1883-1887), ridicat în 1908, este singura sculptură funerară executată în bronz de Carol Storck. Fratele său, Frederic, cel care a executat, într-o viziune clasică și cu un accentuat simţ pentru rolul detaliului, portrete remarcabile precum cele ale lui Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Anastase Simu, regele Carol I al României, Regina Elisabeta, Friedrich von Schiller, Johann Wolfgang von Goethe, are câteva lucrări importante pe meleaguri olteneşti. Bustul generalului S. Stoilov este primul dintre cele opt monumente funerare lăsate de sculptor în tezaurul lucrărilor de artă ale Craiovei. Gloriosul militar din războiul de independenţă este înfăţişat în uniformă de gală, purtând cu mândrie ordinele şi medaliile care i-au fost acordate pentru actele de vitejie de pe câmpul de luptă. I se alătură, acestei lucrări, bustul juristului Leontie Leontien, executat în bronz şi reprezentându-l pe acesta îmbrăcat în robă. Îi sunt aşezate alături, pe un piedestal, din marmură, o carte de legi, tot din bronz, şi o balanţă care simbolizează profesia defunctului. Însă cea mai valoroasă lucrare aparţinând lui Frederick Storck este bustul lui Constantin Vălimărescu. „Portretul deosebit de expresiv al cunoscutului magistrat craiovean, executat din bronz, este aşezat pe un piedestal de marmură albă“, punctează Florea Firan şi Alexandru Firescu în volumul „Craiova“.
Artiştilor familiei Storck li se alătură şi alte nume celebre ale sculpturii. G. Monteverde, din Roma, realiza, în 1894, monumentul funerar Racoviţă-Socolescu, Raffaelo Romanelli, în 1898, crea statuia în mărime naturală a milionarului craiovean Gogu Vorvoreanu, într-o atitudine distinsă, impunătoare, iar I. Mateescu realiza în 1912 monumentul funerar al lui Eugeniu Carada.

ȘTIRI VIDEO GdS