A împlinit luna trecută patru ani. Din nefericire, Gabriel este diagnosticat cu paralizie cerebrală, formă hipotonă cu elemente extrapiramidale şi retard psihomotor. Stă imobilizat la pat spre durerea părinţilor. Îi urmăresc orice gest, orice privire, orice atingere şi speră să le întindă cineva o mână de ajutor, să le deschidă o uşă, să le spună o vorbă de încurajare. Sunt zile când îşi trimit copilul mai mare de acasă pentru că nu au nici pâine să îi pună pe masă. Investesc tot ce au în tratamentele micuţului bolnav, însă nu este suficient. Gabriel are nevoie de consult de specialitate, de şedinţe de recuperare, de hrană, de tratamente, de un căruţ pentru a-l scoate la aer…
Gabriel a fost un copil dorit de părinţii săi. Au primit garanţia că sarcina a decurs absolut firesc, rezultatele ecografiilor şi analizelor efectuate de-a lungul celor nouă luni nu prevesteau nici o problemă medicală pentru bebeluş. Părinţii susţin că, în primele ore de viaţă, copilul a fost extrem de vânăt, însă au primit asigurări din partea medicilor că totul a decurs normal, că bebeluşul este sănătos. „Când copilul a împlinit cinci luni, pentru o simplă răceală am cerut sfatul unui medic specialist. În plus, observasem că în cea mai mare parte a timpului copilul era extrem de somnolent, nu se mişca aşa ca alţi copii, mânca cu greutate, nu-şi ţinea capul. Am fost trimişi atunci de urgenţă la Spitalul de Neuropsihiatrie, unde Gabriel a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală. Tot în acea perioadă am aflat că problemele de sănătate ale copilului s-ar fi putut declanşa în momentul naşterii. Din cauza strangulării cu cordonul ombilical, ar fi rămas fără oxigen şi astfel s-ar fi produs nenorocirea. Nu am căutat vinovaţii, am vrut să aflăm ce este de făcut de atunci încolo pentru a ne salva copilul. Până la vârsta de un an, Gabriel a început un proces complex de recuperare. Primele semne pozitive începuseră să se vadă, copilul îşi ţinea capul, stătea în şezut“, a povestit Mihaela Ene, mama lui Gabriel. În momentul în care părinţii credeau că micuţul lor a început să răspundă la tratamente şi şedinţe de recuperare, au început crizele de epilepsie. Au reuşit apoi cu sprijinul unei fundaţii creştine să meargă pentru investigaţii pentru două luni la o clinică din Italia. Teste, ecografii, tratament, recuperare, apoi însă au fost trimişi în ţară. Rezultatul analizei pentru a depista dacă problema medicală este de natură ereditară nu l-au primit nici până astăzi.
„În spitalele din Craiova, doctorii ne spun fără nici o jenă atunci când îl văd pe Gabriel: «ce o vrea Dumnezeu». Nici nu ne bagă în seamă, ne văd săraci, neputincioşi. Nu vor să îşi asume responsabilitatea. Ne trimit acasă. Am încercat de câteva ori să îl internăm la LSM, dar n-au vrut să ne primească, ne spun că sunt alţi copii cu prioritate şi, în plus, nu îi pot oferi mâncare pasată. Parcă asta ar fi problema? Sunt momente în care Gabriel rămâne cu privirea aţintită, are spasme şi pentru minute în şir nu reacţionează. Este cumplit, îl luăm în braţe şi ne uităm neputincioşi la el, speriaţi că în orice clipă îl putem pierde. Nu de puţine ori, fugim cu el până în urgenţa Spitalului de Urgenţă“, a adăugat Mihaela Ene. Merg cu copilul de patru ani în braţe, pentru că singurul căruţ pe care îl au este defect, însă l-au legat cu sârmă şi îl folosesc pentru că mamei îi este imposibil să se deplaseze pe distanţe mari cu copilul în spate.
Ca şi când toate problemele medicale ale micuţului Gabriel nu ar fi de ajuns, părinţii se confruntă cu mari probleme financiare. Mama este însoţitor personal, iar tatăl nu îşi găseşte de lucru. Pe timpul verii, mai lucrează cu ziua în Piaţa Chiriac, ajutând la descărcatul camioanelor de marfă.
Copilul mai mare al femeii, provenit din prima căsătorie, are şi el probleme de sănătate, declanşate în urma unui şoc pe care l-a avut la vederea tatălui spânzurat: „Copilul meu avea cinci ani când dimineaţa l-am găsit pe tatăl său spânzurat în camera în care dormeam. La scurt timp, i s-au declanşat crizele epileptice din cauza şocului… Este încadrat şi el în grad de handicap“.
În numai câteva zile începe şcoala. Pentru copilul cel mare, părinţii nu au putut să aloce nici măcar un leu. Haine nu are, rechizite nu, nici măcar hrană. L-au trimis să stea la o bunică, pentru că nu au nici pâine. Plâng şi suferă, însă cremele, tratamentul pentru epilepsie, ceaiurile lui Gabriel sunt prioritare.
Copilul va începe recuperarea
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj cunosc situaţia micuţului Gabriel. A fost încadrat pentru prima dată în grad de handicap „grav“ în 2010.
„Vorbim de un copil cu probleme neurologice şi motorii grave, care a împlinit vârsta de patru ani, însă prezintă o dezvoltare psihomotorie asemănătoare unui copil de două luni. Este absolut necesar ca acest copil să fie inclus într-un program complex de recuperare neuromotorie. Cu cât se începe mai devreme, cu atât copilul are şanse mai mari să se recupereze. Poate începe recuperarea în cadrul centrelor noastre; este vorba de fizioterapie, stimulare neuromotorie şi chiar despre acordarea îngrijirilor paliative. Părinţii vor fi învăţaţi şi instruiţi referitor la acordarea acestor îngrijiri, mai ales că vorbim şi de diagnostice asociate care necesită o atenţie deosebită în recuperare. Cu cât timpul trece fără recuperare, cu atât există riscul accentuării hipotoniei şi a spasticităţii şi la un moment dat recuperarea să nu mai dea rezultate. Este foarte important ca familia să facă periodic controale medicale la Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie, secţia copii, pentru a vedea dacă tratamentul ameliorează simptomele, reduce frecvenţa crizelor, în caz contrar trebuie să solicite o nouă internare şi reevaluare medicală. Părinţii trebuie să cunoască drepturile conferite de certificatul de încadrare în grad de handicap, pe lângă partea financiară, faptul că acest copil trebuie să beneficieze de gratuitate la internare (şi asistentul personal, de asemenea) şi de gratuitatea medicaţiei, acces gratuit în centre de recuperare“, a precizat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist, şef Serviciu Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi din cadrul DGASPC Dolj.
