21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalMotorizare ca în Occident... la Cioroiaşi

Motorizare ca în Occident… la Cioroiaşi

http:http://www.youtube.com/watch?v=kMzHe5U5TXY

Într-o comună mică din Dolj, agricultorii au luat din Vest modele de a lucra terenul cu oameni puţini şi cu multe maşinării. Numărul de tractoare pe cap de locuitor este foarte mare în Cioroiaşi. Localitatea are tradiţii în cultivarea usturoiului. Ca şi istorie, în satul Cioroiul Nou au fost descoperite termele (băile) din interiorul unei fortificaţii romane din secolul III.

Cioroiaşi este comuna în care se găsesc cele mai mute tractoare. Peste 200 de astfel de utilaje sunt înregistrate la primărie, precum şi vreo 20 de combine. La o populaţie de peste 1.500 de suflete care trăiesc în localitate, agricultura mecanizată spune multe despre hărnicia oamenilor. Din cele 4.562 de hectare de teren arabil existente în comună, cam 3.000 de hectare sunt cultivate de micii fermieri şi de agricultorii simpli, restul fiind lucrate de două ferme mari. În medie, un tractor din Cioroiaşi lucrează cam 15 hectare de teren, spune primarul localităţii, Virgil Dascălu. Oamenii locului au împrumutat unii de la alţii pasiunea pentru agricultura motorizată, iar câte unii, cu dare de mână chiar au călătorit peste graniţă şi au văzut cât de mecanizată este agricultura altora. Edilul-şef susţine că nu există teren nelucrat în comună şi că oamenii sunt conştiincioşi şi muncitori. „Aici se munceşte şi se lucrează foarte bine. Pe raza comunei au rămas nelucrate circa 15-20 de hectare. În rest, totul a fost cultivat“, a menţionat Dascălu.

Tractoarele sunt „la putere“!

Cristian Fota se ocupă de agricultură din 1991. El deţine două combine şi şapte tractoare, plus echipamentele necesare. L-am găsit în depozitul său de cereale din satul Cioroiul Nou, pregătindu-şi combinele pentru culturile de toamnă, porumb şi floarea-soarelui. „Dacă nu ai utilaje nu ai cu ce să-ţi faci treaba. Am aproape 100 de hectare de teren proprietate personală, dar mai am încă 60 de hectare în arendă. În utilaje agricole am investit anul trecut vreo 70.000 de euro, dar se merită. Am tot necesarul la ora actuală“, a spus omul. Peste drum, gospodăria sa era plină de tractoare şi utilaje agricole. „Majoritatea celor care lucrează 10-12 hectare au propriile lor tractoare. Am fost în Occident şi am văzut cum se face agricultura acolo. Am fost în Belgia, la o fermă care avea 127 de hectare de teren arabil, 2.000 de porci şi 200 de vaci. Şi îşi lucrau totul numai în familie: soţul, soţia şi copiii. Aveau cinci tractoare cu care lucrau totul. Am împrumutat de la ei modul de organizare, faptul că lucrau în familie şi că totul era mecanizat“, a declarat Cristian Fota. Toate utilajele din curtea agricultorului au fost achiziţionate second-hand, pentru unele dintre ele omul călătorind în altă ţară, pentru a le achiziţiona la preţ mai mic.

Probleme cu desfacerea producţiei agricole

Culturile de bază sunt cele de grâu şi floarea-soarelui, dar agricultorii nu au noroc să câştige sume prea mari pe hectar, din cauză că atunci când sunt preţurile pieţei foarte bune nu a fost producţia mare, iar anul acesta este invers: s-a făcut producţia, dar s-au înjumătăţit preţurile. „Probleme sunt în special pentru agricultorii tineri care au peste 50-60 de hectare lucrate. Ei au probleme cu desfacerea producţiei agricole. Parcă cineva planifică să nu câştige oamenii noştri, agricultorii, mai mult de 2.500 de lei pe hectar! Grâul este 50-55 de bani pe kilogram, în condiţiile în care anul trecut a fost 1 leu pe kilogram. Anul trecut, floarea-soarelui a fost 2 lei pe kilogram, iar acum preţul estimat este de 1,2 lei pe kilogram. Foarte mulţi agricultori şi-au stocat producţia şi aşteaptă preţuri mai bune“, a explicat primarul comunei, Virgil Dascălu. Agricultorii susţin că preţurile sunt mici în comparaţie cu cheltuielile făcute, în special la motorină, sămânţă şi îngrăşăminte, la care preţurile au crescut constant în ultimii ani.
Marii achizitori vor căuta floarea-soarelui în judeţ, iar temerea agricultorilor din Cioroiaşi este aceea că nu vor mai avea cerere pentru grâu, ceea ce ar face ca preţul să rămână scăzut. Avantajaţi sunt cei care vor să cumpere grâu pentru consum propriu, pentru că îl cumpără la preţuri extraordinar de mici.

Canicula a afectat culturile agricole

Căldura exagerată din ultima perioadă şi-a pus amprenta asupra legumelor şi asupra culturilor din câmp. „Norocul nostru a fost că iulie nu a fost aşa de secetoasă cum se previziona la un moment dat. Au căzut precipitaţii atunci. În prezent, din cauza căldurilor, culturile sunt afectate, în special cultura de roşii, afectată în proporţie de 70-80%. Sunt grădini în care oamenii, practic, au smuls vrejul de tomate. Sunt hibrizi de porumb la care în maximum zece zile se va intra la recoltat. La floarea-soarelui se va intra la recoltat, după părerea mea, în jurul datei de 20 august. Vor fi producţii bune  anul acesta. La porumb, sub cinci tone de boabe nu ar trebui să se facă, iar la floarea-soarelui nu se vor face sub 2,5 tone, după părerea mea“, a explicat primarul localităţii. Şi viile au fost afectate de căldură. Paradoxal, aceia dintre gospodari care au intrat în vii şi au tăiat buruienile le-au făcut rău strugurilor, care s-au pălit. Mai bine stau viile în care localnicii au lăsat buruienile la locul lor. Practic, acestea au protejat strugurii.

Pământ propice culturii de usturoi

Comuna Cioroiaşi este cunoscută pentru faptul că aici se cultivă mult usturoi. În timp, numărul producătorilor s-a micşorat. Unii tineri, în schimb, au mărit suprafaţa cultivată. Romică Papară are 41 de ani, iar de la 20 de ani s-a apucat serios de agricultură. Primele „încercări“ le-a avut pe la şapte-opt ani, când tatăl său îl lua la câmp să muncească. După ce a fost disponibilizat de la Electroputere, tânărul s-a apucat şi mai serios de legumicultură. Anul acesta a cultivat usturoi, ceapă, varză, iar producţiile obţinute până acum le consideră mulţumitoare. „Sunt culturi foarte productive, în special pentru varză şi usturoi. Cantităţile la usturoi au fost între 8 şi 12 tone la hectar, iar la varză – între 25 şi 35 de tone. Usturoiul rentează în continuare, chiar dacă au fost preţurile mai mici în acest an, dar pe vremurile de criză care sunt… e destul de bine“, a arătat agricultorul.  „Aţi tratat usturoiul cu ceva?”, îl întreb pe om. „Nu, doamnă! Pământul e bun şi de aceea usturoiul creşte aşa mare“, mi-a răspuns. Romică Papară a precizat că piaţa de desfacere a usturoiului este Craiova, Târgu Jiu, dar şi pieţele din comunele limitrofe.
Agricultorii vând prin intermediari producţiile de legume realizate în Cioroiaşi. „Vindem legumele la preţuri mult mai mici către intermediari, la unele produse chiar mai mici cu 40-50%. Spre exemplu, la varza de vară, care la noi a fost cu 15-20 de bani, ei o vând la masa din piaţă cu un leu (pe kilogram – n.r.). Preţul lor este de trei ori mai mare. Vă daţi seama cât câştigă ei şi cât câştigăm noi“, a mai spus tănărul legumicultor. Acasă la el, toată familia curăţa ceapă, pentru a pregăti producţia să fie livrată către Craiova. Producţia a fost de 10 tone la hectar anul acesta, iar omul a vândut-o intermediarilor cu 1 leu pe kilogram.

Bătrâni mulţi şi bolnavi de inimă

Conform ultimului recensământ, în Cioroiaşi au rămas 1.595 de persoane. La dispensarul din localitate era coadă şi la ora prânzului. Clădirea a fost achiziţionată de primărie, reabilitată şi dată spre închiriere medicului de familie şi farmaciei care există în incintă.
 Medicul de familie, Marina Greere, face naveta în comună de 20 de ani. „Sunt foarte multe afecţiuni cronice. Este un sat bâtrân, care s-a măcinat în timp. Afecţiunile cardiace sunt pe primul loc, apoi afecţiunile reumatismale, chiar şi cele digestive. În proporţie de 65-70%,  cei care se adresează la nivelul cabinetului au afecţiuni cardiace. Implicit, vârsta se asociază cu o astfel de patologie“, a arătat medicul Marina Greere. Şi copiii se îmbolnăvesc uşor, iar părinţii lor apelează la doctorul din comună. „Nu ştiu ce ne-am face dacă nu ar fi aici, în comună, cabinet medical“, spune o doamnă care aştepta să-i vină rândul să intre în cabinet.

Fortificaţia romană – potenţial turistic
în zonă

Un indicator mic pe un copac ne îndrumă paşii către „termele romane“, adică băile soldaţilor romani. Până acum au fost puse în evidenţă, la fortificaţia romană descoperită în zonă, patru clădiri cu fundaţia din piatră, dintre care una a fost identificată cu precizie şi reprezintă termele (băile) soldaţilor din Legiunea a VII-a Claudia, care a staţionat la Cioroiul Nou.
Dorel Bondoc este arheolog la Muzeul Olteniei din Craiova. L-am găsit la situl arheologic, unde efectua săpături alături de oamenii angajaţi pentru astfel de lucrări. Când începe să povestească, parcă transpune interlocutorul în vremea romană în care s-au construit fortificaţia de la Cioroiaşi, mai exact, din satul Cioroiul Nou. „Având în vedere că ne găsim în interiorul unei fortificaţii militare, reprezintă un fragment rupt din arhitectura militară a acelor timpuri. Fundaţiile care au fost prelevate şi conservate datează din prima jumătate a secolului III. Ne aşteptam să găsim clădiri, dar nu de tipul acesta destul de complex. Ceea ce am pus în evidenţă până în prezent arată că la Cioroiul Nou urmele de locuire şi intensitatea vieţii de aici sunt mult mai ample decât ne gândisem iniţial“, a spus Dorel Bondoc. Întrebat dacă vor fi puse aceste ruine în circuitul turistic al zonei, arheologul a precizat: „În momentul în care am procedat la conservarea ruinelor descoperite, aceasta a fost şi intenţia, de a fi introduse în circuitul turistic. Singura instituţie care se poate implica în acest sens este Consiliul Judeţean Dolj“.
Săpăturile au început de mult în satul Cioroiul Nou. Potrivit arheologilor, în zona „termelor romane“ au fost descoperite şi alte obiecte, cum ar fi o statuie din marmură, o figurină din bronz etc. „Situl arheologic a fost redescoperit de către C.S. Nicolaescu-Plopşor în anul 1938, când învăţătorul Grigore Chifu din Siliştea Crucii i-a încredinţat un basorelief de marmură, descoperit din întâmplare acolo. Este vorba despre piesa cu reprezentarea lui Hercules în luptă cu leul din Nemeea. În acelaşi an au fost începute săpăturile arheologice“, se arată pe site-ul Primăriei din Cioroiaşi.

Comuna, cu bune şi rele

În Cioroiaşi a fost introdusă apa curentă, pe o lungime de 15,7 kilometri. Nu există canalizare. Două treimi din gospodării sunt conectate la reţeaua de apă curentă, dar oamenii îşi udă grădinile cu apa de la robinet, în ciuda faptului că apa costă 2,1 lei pe metrul cub. Pe caniculă, locuitorii Cioroiaşului consumă şi mai multă apă, cum era şi firesc. Drumurile comunale sunt doar pietruite, însă „se poate circula peste tot în comună, indiferent de anotimp“, susţine edilul. S-au făcut grupuri sanitare noi la şcoală, cu apă curentă. Primăria a găsit o modalitate de a diminua costurile pentru igienizarea şcolilor, punând la lucru beneficiarii Legii venitului minim garantat. Există internet în comună, iar aceasta este inclusă în Programul „Biblionet“.

„Oful“ primarului

Dincolo de viaţa comunităţii, oful autorităţilor locale este acela că blocarea posturilor funcţionarilor publici afectează lucrul în primărie. „Am rămas doar eu, viceprimarul şi mai avem doar doi funcţionari publici în primărie: secretarul şi doamna de la impozite şi taxe. Nu avem contabil, nu avem casier, nu avem inspector la Registrul Agricol şi nici om la asistenţa socială. Mă lovesc de lipsa fondurilor pentru a avea cheltuielile de personal necesare“, a spus primarul, care a adăugat că deblocarea posturilor din administraţie ar fi de bun augur pentru desfăşurarea corectă a activităţii. Veniturile Primăriei Cioroiaşi sunt de 300.000 de lei anual.
Ziua comunei se serbează pe 20 iulie, când are loc bâlciul comunal cu tradiţie de ani buni.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS