Icoane pictate pe lemn de la sfârşitul secolului XIX, pânze cu picturi în ulei de la 1893, busturi de bronz ce decorau monumentele funerare ale unor personalităţi de seamă ale urbei de altădată, dar şi maşini tipografice, de imprimat, de cusut cu sârmă, obiecte de cult religios au atras atenţia hoţilor care au sărăcit în ultimii ani comorile culturale naţionale.
De-a lungul timpului, obiectele de cult religios, icoanele, pânzele din secolul XIX, unele statui de bronz au fost sustrase de vânătorii de obiecte de artă, care, cunoscându-le mai mult sau mai puţin valoarea istorică şi materială, le-au înstrăinat sau le-au distrus.
Numai de la Muzeul Vetrei Strămoşeşti din comuna Celaru din judeţul Dolj au dispărut, în anul 2000, cinci icoane pictate pe lemn reprezentându-l pe Sf. Nicolae, Sfânta Treime şi Praznicele Domnului Iisus Hristos. Ele datau de la sfârşitul secolului XIX şi aparţineau, cel mai probabil, învăţătorului Marin Georgescu, care a pus bazele acestui loc plin de istorie, sau preotului satului Celaru, Ion Budulan, care realiza peste ani în casa parohială a Bisericii „Sfântul Nicolae“, o bogată colecţie de icoane, obiecte de cult şi port popular. Învăţătorul Marin Georgescu a expus colecţia personală de obiecte valoroase mai întâi în localul şcolii primare din comuna Gostăvăţ (judeţul Olt) şi apoi la şcoala primară din Marotinu de Sus (judeţul Dolj). Când a început însă Primul Război Mondial, Marin Georgescu a fost mobilizat, iar colecţia a rămas în cancelaria şcolii de la Marotinu de Sus, astfel că la întoarcere a găsit-o pe jumătate distrusă. A reuşit s-o îmbogăţească peste ani cu eforturi susţinute şi cu ajutorul altor oameni pasionaţi de istoria locului şi care au vrut să facă trecutul cunoscut acelora ce se vor naşte pe aceste meleaguri.
Astăzi, unele dintre acele icoane care ar fi putut întregi tabloul operelor de valoare din muzeu nu mai sunt, fiind sustrase de aşa-numiţii vânători de obiecte de artă şi cult religios.
Piesele de cult din bisericile vechi de la sate, o pradă uşoară
Din păcate, de aceeaşi soartă au avut parte în 2005 şi alte şapte icoane pictate pe lemn aparţinând bisericii cu hramurile Adormirea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii din comuna Dobreşti, sat Nisipuri, din judeţul Dolj.
Alte obiecte de cult, o linguriţă de împărtăşanie argintată, steluţa şi copia (mic instrument metalic, de forma unui cuţitaş, folosit de preoţi pentru a tăia pâinea special pregătită şi însemnată pentru împărtăşanie), succeptibile a fi clasate în patrimoniul cultural naţional, au fost sustrase, în februarie 2009, din interiorul Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din satul Brădeştii Bătrâni. Au fost probabil luate şi vândute pe nimic, vitregind moştenirea culturală şi istorică.
„De obicei, icoanele vechi sau obiectele de cult religios furate sunt sustrase din bisericile vechi de lemn de la sate. Construite pe culmile unor dealuri, vetrele satelor formându-se în afara lor, ele rămân deseori fără apărare în faţa răufăcătorilor“, a oferit o explicaţie Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
Statuile din broz şi pânzele, în vizorul răufăcătorilor
În 2001, autori necunoscuţi au pătruns în cancelaria Colegiului Naţional „Carol I“ şi au smuls din ramele imense două pânze, reprezentând o vază cu flori, una purtând semnătura lui G. Popovici, datată 1893, şi alta realizată de Paraschivescu, ambele fiind donaţii făcute liceului de către pictori. Ramele groase, grele, deosebit de frumoase au rămas, din fericire, la locul lor, vorbind peste ani de valoarea ştirbită. „Ramele nu au rămas goale. Unul dintre foştii profesori de desen ai colegiului, Paulescu, a făcut două naturi moarte care au luat locul pânzelor dispărute. Lucrul îmbucurător din toată această ştirbire a fost că «Şatra de ţigani» de la 1904, purtând semnătura lui Eustaţie Stoienescu, a scăpat den atenţia răufăcătorilor“, a mai precizat Florin Rogneanu.
Nu au scăpat însă atenţiei vânătorilor de comori statuete care au aparţinut unor monumente funerare ale unor familii de seamă din Craiova de altădată. Este cazul bustului de bronz de pe cavoul familiei Waidman, reprezentând un muncitor şezând, care a fost sustras în 2008. De asemenea, în septembrie 2012, au fost furate din Cimitirul Ungureni două statui din bronz realizate de sculptorul Anghel Chiciu, una reprezentând bustul medicului George At. Petrescu, datată 1943, şi alta înfăţişând bustul soldatului Mihail Lăzărescu Olteanu. În acest caz, vânătorii de obiecte de artă au fost prinşi, putându-se recupera doar bustul medicului, celălalt fiind tăiat şi topit de autorii furtului.
O maşină de tăiat „Krause“, alta de cusut cu sârmă, una de imprimat „Boston“, un calandru rotativ „Hogenforst“ au fost şi ele furate în 2008 de la Secţia Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova, îngroşând numărul obiectelor căzute de mâna răufăcătorilor.
Distrugerea sau pur şi simplu vânzarea lor de către vânătorii de comori a intrat în atenţia organelor abilitate, care prin mijloacele ce le stau la dispoziţie au derulat activităţi de prevenire şi combatere a unor astfel de acte de vitregire a moştenirilor naţionale. „S-a înfiinţat, la nivelul fiecărui inspectorat de poliţie şi în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei Bucureşti, o linie care are în vedere combaterea infracţiunilor privind protejarea patrimoniului cultural naţional. Am mers la toate bisericile şi am cerut feţelor bisericeşti să asigure locaşele de cult religios, să încerce, pe cât posibil, instalarea unor sisteme de protecţie, pentru a reduce numărul furturilor“, a precizat subcomisarul Nicolae Vâlvoi, de la Serviciul de investigaţii criminale – Biroul de combatere a infracţiunilor privind protejarea patrimoniului cultural naţional.
