IPP despre scandalul contractelor netransparente: Guvernul întreţine suspiciunea privind interesele de grup

Maniera netransparentă practicată de guvern este menită să alimenteze suspiciuni privind favorizarea unor interese de grup concomitent cu ascunderea unor informaţii de interes public rezultate din procedurile de achiziţii derulate de regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, susţine Institutul pentru Politici Publice (IPP) într-un comunicat transmis presei.
IPP critică modificările legislative ce vizează eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome, arătând că prevederile afectează credibilitatea procedurilor.
Institutul arată că prin exceptarea unora dintre regiile şi companiile de stat să publice electronic achiziţii, respectiv prin creşterea pragului până la care se poate face achiziţie directă, statul va ceda treptat din pârghiile de supraveghere a corectitudinii în achiziţii, respectiv a eficienţei în cheltuirea banilor publici.
Amintim că regiile autonome şi companiile de stat nu mai sunt obligate să deruleze proceduri de achiziţii publice. Practic, vor putea încheia contracte fără a fi obligate să organizeze licitaţii conform OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Parlamentul este cel care a luat această decizie încă de pe 5 iunie, iar legea a fost publicată pe 28 iunie în Monitorul Oficial, după promulgarea acesteia de către preşedintele Traian Băsescu. Practic, noile reguli elimină complet transparenţa în achiziţiile publice şi le face incontrolabile.
Legea prevede eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi creşterea pragului de achiziţii publice (la 30.000 de euro) şi lucrări (100.000 de euro) fără licitaţii. „Sistemul de achiziţii e complet scăpat de sub control“, susţine un cunoscător al fenomenului, în timp ce Sorin Ioniţă (Forum Expert) arată că s-a dat drumul la strângerea de bani pentru anul electoral.
O analiză a IPP arată că miza este de aproximativ 17 miliarde de euro – volumul achiziţiilor publice din România din 2012. Efecte colaterale ale legii: „castrarea“ a două instituţii de control şi verificare, ANRMAP şi CNSC.
Potrivit IPP, „mărirea în sine a pragului unei achiziţii directe de la 15.000 la 30.000 de euro nu constituie neapărat o sursă de corupţie decât în măsura în care statul nu este capabil să îşi pună la punct un mecanism eficient de control asupra celor tentaţi să ocolească legea prin lotizarea unui contract cu scopul folosirii unei proceduri simplificate de achiziţii“.
„Problemele de fond ale nefuncţionării sistemului, cauzele cheltuirii ineficiente a fondurilor pentru produse şi servicii de slabă calitate nu sunt în continuare abordate, iar credibilitatea procedurilor de achiziţii se pierde de la un an la altul, de unde şi tentaţia abuzării acestora de către grupuri de interese, interne şi externe, care speculează slăbiciunea guvernului. Acelaşi guvern iniţiază încontinuu modificările legislaţiei până când cei cărora li se aplică nu vor mai putea urmări coerent care sunt obligaţiile menţionate, acest lucru afectând indirect credibilitatea sistemului de achiziţii“, avertizează IPP.
Hotnews