Creşterea este uluitoare: frecvenţa cezarienelor în România aproape s-a dublat în ultimii cinci ani. Datele din 2012, obţinute de săptămânalul Viaţa Medicală, arată că, practic, jumătate dintre copiii noştri nu se mai nasc astăzi pe cale naturală.
În condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o frecvenţă a cezarienelor de 10% din totalul naşterilor contorizate în România, în 2012, 41,2% au fost prin cezariene. La acestea se adaugă naşterile din clinicile private (necontorizate de autorităţi), unde rata cezarienelor este de 60% din totalul naşterilor.
Două întrebări majore răsar după o astfel de veste: de ce a apărut această inflaţie de cezariene şi cum afectează ea sănătatea bebeluşilor?
Frica. Acesta este răspunsul la întrebarea „de ce?“. Surprinzător este faptul că acest răspuns vine de la ambii protagonişti maturi implicaţi în procesul naşterii: mama şi medicul. Pruncul nu are nici o posibilitate de a opta, astfel că cel mai influent eveniment din destinul său, naşterea, depinde de anxietăţile celor doi oameni care-l primesc pe lume.
Frica mamelor nu este doar rezultatul experienţelor hedoniste ale unei generaţii cu acces imediat la pilulele care reduc durerea. Ea s-a construit de-a lungul deceniilor în care prea multe gravide au fost tratate în spitalele publice româneşti ca vacile dintr-un şeptel.
Oroarea poveştilor despre naşterile din spitalele publice s-a transmis noii generaţii de mame care, având mai multe opţiuni la îndemână, a decis să-şi exercite dreptul de a alege ce e mai bine pentru sine. Căci, dacă se desfăşoară într-un spital bine dotat, naşterea prin cezariană este astăzi la fel de sigură ca aceea pe cale vaginală.
Dar cât de sănătoasă este cezariana pentru bebeluş?
Ginecologul francez Michel Odent (a cărui carte, „Cezariana“, a fost tradusă şi în română) enumera mai multe diferenţe dintre un bebeluş născut prin cezariană fără travaliu şi unul născut pe cale vaginală. Cele mai multe sunt în defavoarea nou-născutului prin cezariană.
Pentru o parte dintre aceste diferenţe, precum riscul crescut al dificultăţii la alăptare, nivelul de glucoză mai scăzut sau riscul crescut de autism, cercetările sunt încă insuficiente.
Există însă diferenţe consistent fundamentate prin studii: riscul de astm, de 3,23 ori mai mare la cei născuţi prin cezariană, răspunsuri imunitare diferite sau niveluri diferite ale unor hormoni. Ce se poate afirma cu certitudine este că această diferenţă fiziologică între cei doi bebeluşi este influenţată copleşitor de felul în care s-au născut.
Desigur că această explozie a cezarienelor este cauzată de şi creşterea vârstei medii la care nasc femeile de astăzi. Dar, scrie Michel Odent, industrializarea naşterilor ar putea fi o altă cauza care le determină pe femei să solicite cezariană. Odent susţine că, pentru a avea o naştere uşoară, femeia în travaliu trebuie să se afle într-un mediu sigur, intim şi în care să nu se simtă observată.
Sălile de naştere moderne sunt opusul descrierii lui Odent, care nu se bazează doar pe argumente logice, ci şi pe experienţa sa practică consistentă.
Concluzia ginecologului: mediul spitalicesc şi starea de anxietate creată de multitudinea inutilă a testelor prenatale inhibă naşterile naturale. De obicei, constată antropologii, femeile care au născut acasă îşi povestesc relaxat şi cu detalii experienţa, în timp ce acelea care au născut la spital refuză să o facă.
Româncele, spun ginecologii, exercită o adevărată presiune pentru a li se permite să nască prin cezariană. Trăim într-o epocă în care preceptele feminismului au încă un statut incontestabil şi nici chiar profesorii universitari nu îndrăznesc să se opună unei astfel de cereri, atunci când ea vine din partea unei viitoare mame.
Preşedintele Societăţii de Obstetrică-Ginecologie din România, profesorul Florin Stamatian, afirmă că „prin cezariana la cerere, democraţia atinge o limită care nu mai e admisibilă“. Dar, deşi chiar preşedintele lor spune că nu este admisibilă, ginecologii români admit această practică.
De ce? Tot din frică. Teama de acuzaţiile care ar putea aduce procese de malpraxis este cea mai frecvent menţionată de ginecologii consultaţi de Viaţa Medicală, care a publicat săptămâna asta un dosar întreg dedicat inflaţiei cezarienelor.
Astfel de justificări indică o răsturnare a relaţiei dintre ginecolog şi gravidă, care nu mai este una medic-pacient, ci prestator de servicii-client.
Această schimbare a paradigmei medicale din maternităţi developează întreaga maşinărie profitabilă care exploatează anxietatea părinţilor aflaţi în faţa naşterii copilului lor, în numele posibilelor riscuri şi complicaţii care însoţesc naşterea. Dar cât de înţelept este să provoci jumătate din naşteri pentru a salva un copil dintr-o mie?
Nu militez pentru naşterile naturale în defavoarea celor prin cezariană. Dar avem nevoie de o dezbatere serioasă, la nivel naţional, prin care să se cântărească beneficiile şi dezavantajele inflaţiei de cezariene. Nu pentru mamă, nu pentru medic, ci pentru personajul principal al oricărei naşteri: copilul.
de Vlad Mixich
HotNews.ro
