http:http://www.youtube.com/watch?v=Kwpk4YOYQgc
Ediţia a doua a Forumului Economic Regional Oltenia a adus la Craiova ambasadori şi alţi diplomaţi interesaţi să afle oportunităţile de afaceri din această regiune a ţării. La dezbaterile pe secţiuni au fost prezentate informaţii noi, folositoare pentru agricultori şi pentru cei care sunt interesaţi de fonduri europene.
Zece ambasadori, ministrul economiei, Varujan Vosganian, reprezentanţi ai administraţiei locale din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi, antreprenori privaţi din Oltenia, reprezentanţi ai mediului academic şi mulţi alţi invitaţi au participat, ieri, la ediţia a doua a Forumului Economic Regional Oltenia (FERO). În prima parte a zilei au avut loc dezbaterile în plen, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova, în prezenţa unui auditoriu numeros. Lucrările au fost deschise de organizatorul FERO, antreprenorul craiovean Constantin Popeci, care le-a transmis celor prezenţi că „trebuie să ştim să facem marketing, să ştim să ne promovăm capacităţile economice din Oltenia“. Fostul prefect de Dolj, Nicolae Giugea, copreşedinte al FERO, a menţionat că ideea realizării unui astfel de eveniment la Craiova a fost aceea „de a repune Oltenia pe harta economică a României“. Rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor, le-a transmis organizatorilor Forumului mulţumiri pentru efortul făcut de a organiza Forumul la Craiova, în plină criză economică, adăugând către mediul de afaceri prezent în sală că „datorită dumneavoastră suntem pe linia de plutire“. Scopul central al FERO este acela ca ambasadorii diverselor state să afle oportunităţile de afaceri din Oltenia şi să le transmită mai departe investitorilor din ţările pe care le reprezintă.
Vicepreşedinţii consiliilor judeţene din fiecare judeţ al Olteniei au prezentat fiecare judeţ din punct de vedere economic. Vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan, a precizat că „există semnale puternice de la investitori mari din lume, care vor să vină în Dolj“, fără a nominaliza vreo companie. Iovan a evidenţiat Aeroportul din Craiova, care introduce curse low-cost către Milano, iar din toamnă, către Londra, dar şi podul Calafat-Vidin şi viitoarea autostradă Craiova-Piteşti. Vicepreşedintele CJ Gorj, Ciprian Florescu, a enumerat principalele companii puternice din judeţ, plus companiile energetice datorită cărora „Gorjul a devenit inima energetică a României“. El a mizat pe cea mai importantă resursă a judeţului: resursele umane. „Când domnul preşedinte al CJ Gorj, Ion Căinoiu, a fost întrebat de redactorul revistei Oltenia Business care este atuul din punct de vedere economic al judeţului, dânsul a răspuns clar: resursa umană“, a spus Ciprian Florescu. Reprezentanţii CJ Olt şi Vâlcea au prezentat companiile cele mai reprezentative din respectivele judeţe, precum şi oportunităţile investiţionale, potenţialul agricol, turistic şi industrial din judeţele respective.
Firmele cer ca guvernul să consulte mediul de afaceri
Reprezentantul Pricewaterhouse Coopers România (PwC), Ionuţ Simion, a explicat auditoriului, din studiile efectuate de companie, ce solicitări are mediul de afaceri la adresa guvernanţilor. Firmele vor următoarele: cerinţele administrative să fie mai puţine, regimul fiscal să fie permisiv, respectiv sprijin financiar pentru companii. În ceea ce priveşte IMM-urile, din studiile PwC reiese că primele trei cele mai importante dificultăţi ale întreprinderilor mici şi mijlocii sunt: reducerea cererii interne, birocraţia şi fiscalitatea excesivă. Dar „problema cea mai mare a companiilor este aceea că aceste măsuri fiscale sunt luate fără a fi consultat mediul de afaceri. Măsurile fiscale şi politicile publice trebuie să ţină cont de dorinţele mediului de afaceri, să se ia doar cu consultarea mediului de afaceri, pentru ca aceste măsuri să fie de durată“, a spus Ionuţ Simion, reprezentantul PricewaterhouseCoopers România.
Ministrul economiei vrea eliminarea ştampilelor din România
Prezent la FERO, ministrul economiei, Varujan Vosganian, şi-a început pledoaria anunţând auditoriul că el s-a născut la Craiova şi a locuit pe lângă Madona Dudu. Oficialul român a ridicat o problemă stringentă pentru România: eliminarea ştampilelor, la fel ca în Occident. „Închideţi ochii şi imaginaţi-vă o Românie fără ştampile. România trebuie să nu mai aibă ştampile. Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe cu trecutul! Ştampila este robia noastră în faţa birocraţiei“, a spus ministrul, adăugând că în proiectul strategiei de reindustrializare a României este prevăzută şi o secţiune prin care se propune eliminarea ştampilei din România. Vosganian a arătat la FERO că resursele băneşti trebuie să fie abia pe locul cinci în preocupările manageriale ale antreprenorilor privaţi, în timp ce pe primele locuri trebuie să stea: informaţia, comunicarea, managementul, timpul şi abia pe locul cinci – banii.
Vizită la fabrica Ford
Firmele lui Constantin Popeci le-au pus la dispoziţie ambasadorilor maşini Land Rover şi Mercedes pentru a se deplasa pe parcursul Forumului. Diplomaţii străini care au participat la FERO au vizitat producătorul auto Ford România. Ambasadorii au fost însoţiţi în uzina care produce în prezent modelul Ford B-Max şi motorul EcoBoost de 1.0 litru şi de ministrul economiei, Varujan Vosganian.
Proiect de reindustrializare
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a declarat că până în luna septembrie a acestui an se va definitiva o strategie de reindustrializare a României. „Am identificat 23 de industrii distincte în România şi vom discuta cu 600 de oameni de afaceri din România. Marţi au fost discuţii cu cei din industria textilă, miercuri cu cei din industria farmaceutică, iar ieri cu cei din industria mobilei“, a mai spus reprezentantul guvernului.
The World Focuses on Oltenia’s Economy
The second edition of the Oltenia Regional Economic Forum (FERO) organized in Craiova brought together ambassadors and diplomats eager to find more about the business opportunities that this part of the country has to offer. The debates organized for each section of the Forum provided new and useful information both for farmers and for anyone interested in accessing European Funds.
Ten ambassadors, the Minister of Economy, Mr. Varujan Vosganian, representatives of local authorities from Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea and Mehedinţi, private entrepreneurs from Oltenia, representatives of the academic environment and many other guests attended yesterday the second edition of FERO. The debates organized at FERO took place in the morning, at the University of Craiova, in the presence of many participants. The event was opened by the organizer of FERO, Mr. Constantin Popeci, one of Craiova’s businessmen, who said that “we have to use marketing, to know and to promote the economic capacities that Oltenia has to offer”. The former Prefect of Dolj County, Mr. Nicolae Giugea, who was the co-president of FERO, mentioned that the purpose of having organized such an event in Craiova was „to put Oltenia back on Romania’s economic map”. The Rector of the University of Craiova, Mr. Dan Claudiu Dănişor, thanked the Forum organizers for their efforts to have the Forum in Craiova, in these times of economic crisis and, addressing the representatives of the business environment, said that “they are those who keep us floating”.
The main purpose of FERO is to inform the ambassadors of different states about the business opportunities in Oltenia and to have such officials present them further, to the investors in the countries they represent.
Each of the vice-presidents of the county councils of Oltenia presented their county from an economic perspective. Mr. Cristinel Iovan, the vice-president of Dolj County Council said that there were “strong signals from important investors in the world who want to come to Dolj County”, but he did not name a certain company. Mr. Iovan spoke about the Craiova Airport, which will operate low-cost flights to Milan and to London, starting with this fall, but also about the Calafat-Vidin Bridge and the Craiova-Piteşti motorway that is to be built.
Mr. Ciprian Florescu, the vice-president of Gorj County Council, presented the top companies in this county and also spoke about the energy companies which “allowed Gorj County to become the energy heart of Romania”. He pointed out the most valuable resource of the county, namely human resources. “When Mr. Ion Călinoiu, the president of Gorj County Council, was asked by the Oltenia Business journalists which was the most important advantage of our county, from the economic point of view, he made it very clear: human resources”, Mr. Ciprian Florescu said.
The representatives of Olt and Vâlcea County Councils presented the most important companies, but also spoke about the investment opportunities and the agricultural, touristic and industrial potential of the counties.
Companies Ask Government to Communicate with the Business Environment
Mr. Ionuţ Simion, the representative of Pricewaterhouse Coopers România (PwC), explained for the audience what the business environment asks from the Government, such requests having been identified following the studies the company made. The companies want fewer administrative requirements, a more permissive fiscal regime and financial support for companies. As far as SMEs are concerned, PwC studies show that the top three difficulties that small and medium enterprises face are the reduction of internal demand, bureaucracy and excessive taxation. But “the biggest problem that companies have is that the Government takes these tax-related measures without consulting the business environment. Fiscal measures and public policies must take into account the needs of the business environment and such measures must be taken only after consulting the business environment, in order to become long-term measures”, Mr. Ionuţ Simion added.
The Minister of Economy Wants to Eliminate Stamps
The Minister of Economy, Mr. Varujan Vosganian attended the Forum and began his speech by saying that he was born in Craiova and used to live near the Madona Dudu Church. The Romanian official raised a very sensitive problem for Romania: elimination of stamps, following the lead of Western countries. “Close your eyes and imagine Romania without stamps. Romania should no longer have stamps. The elimination of stamps can be our way of forgetting about the past! The stamp represents slavery to bureaucracy”, the minister said, adding that the reindustrialization strategy project also provides for a section which proposes the elimination of stamps in Romania. Mr. Vosganian also said that money resources should be the fifth managerial concern of private entrepreneurs, while the first places should be occupied by information, communication, management and time, with money on the fifth.
Visit at the Ford Factory
Mr. Constantin Popeci’s companies offered Land Rover and Mercedes cars for the ambassadors who attended the Forum to use during their stay in Craiova. Foreign diplomats who attended FERO visited the Ford Romania factory. The ambassadors were joined by Mr. Varujan Vosganian, the Minister of Economy, and they all visited the factory which currently produces the Ford B-Max and the 1.0 liter EcoBoost engine.
Project for Reindustrialization
While at FERO, the Minister of Econmy, Mr. Varujan Vosganian, said that a strategy for reindustrializing Romania will be finalized by September. “We have identified 23 distinct industries in Romania and we will talk to 600 Romanian entrepreneurs. On Tuesday we talked to those in the textile industry, on Wednesday we had discussions with those in the pharmaceutical industry and on Thursday with those representing the furniture manufacturing industry”, Mr. Vosganian said.
Reindustrializarea – prioritate în Oltenia
Potrivit statisticilor, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, se înregistrau în 2011 circa 33.700 de societăţi comerciale active, în scădere cu 7,2% faţă de anul anterior. Majoritatea (86,7%) aveau 0-9 angajaţi. Societăţile cu peste 250 de angajaţi reprezentau doar 0,5% din totalul la nivel de regiune. 45% din totalul unităţilor active aveau ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor. Industria reprezenta 11,4%, tranzacţiile imobiliare, activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi serviciile de suport – 10,3%, construcţiile – 8,3%, transportul, depozitarea şi activităţile de poştă şi curierat – 8%, hotelurile şi restaurantele – 5,5%, agricultura, silvicultura şi pescuitul – 3,6%. Cele mai multe societăţi active au fost identificate în Dolj (36,8%), urmat de Vâlcea (19,7%), Olt (17,1%), Gorj (16,6%) şi Mehedinţi (9,8%). Industria a înregistrat în 2011 aproape 50% din totalul cifrei de afaceri pe regiune (46,6%), cele mai productive ramuri fiind industria prelucrătoare, urmată de producţia de furnizare de energie electrică şi termic, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. 39,5% din personalul ocupat activa în sectorul industrial. Din statistica prezentată reiese că, deşi reprezintă doar 11,4% din numărul de societăţi comerciale la nivel de regiune, ramura industrială deţine jumătate din cifra de afaceri şi concentrează aproape 40% din populaţia ocupată. Cu toate acestea, sectorul industrial este mult diminuat în unele zone faţă de ceea ce reprezenta în 1990. Prioritatea discuţiilor organizate în cadrul Forumului Economic Regional Oltenia (FERO) este reindustrializarea şi strângerea legăturilor economice între societăţile din regiune, pentru dezvoltare.
„Trebuie identificate sectoarele cu potenţial de dezvoltare şi de export. Una dintre axele importante este cercetarea-dezvoltarea. Spre exemplu, trei ani la rând Craiova a fost printre primele zece oraşe inovative din Europa“, a spus Gabriel Vlăduţ, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Dolj. La dezbaterea dedicată industriei, au fost şi reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
Bogdan Groşereanu
FERO, Secţiunea „Agricultură“: Se continuă plăţile pe suprafaţă
După ce s-au încheiat dezbaterile în plen în cursul dimineţii, Forumul Economic Regional Oltenia a continuat cu dezbaterile pe cele trei secţiuni: industrie, agricultură şi dezvoltare regională şi fonduri europene. Secţiunea destinată agriculturii s-a ţinut în Sala Albastră a Universităţii din Craiova, dar dezbaterea a trezit mai mult interesul studenţilor, care au participat la eveniment în număr mult mai mare decât fermierii din judeţ.
Elena Tatomir, director general în cadrul Ministerului Agriculturii, a răspuns unei întrebări stringente, care frământa de mai bine de un an fermierii români şi pe toţi cei care activează în agricultură, şi anume ce se va întâmpla cu subvenţiile din agricultură în perioada 2014-2020: „Din 2014 vor continua şi plăţile pe suprafaţă, şi cele pentru zootehnie, pe cap de animal. De asemenea, vor continua şi plăţile pentru sectorul apicol. Tinerii fermieri vor primi o plată şi scheme de sprijin pentru anumite tipuri de producţie (pentru culturi care nu prea sunt sprijinite). Vor fi scheme de sprijin pentru orez, in, cânepă, sfeclă de zahăr“.
Ferme foarte mari nu vor mai primi subvenţii
Moderatorul dezbaterilor, conf. dr. Marius Vladu, a prezentat un filmuleţ în care comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care a vorbit despre ceea ce se va întâmpla din 2014 încolo în agricultura europeană. Acesta a spus că, în nici un caz, nu va exista o egalizare a subvenţiilor în UE, ci va exista chiar o diferenţiere a sumelor în interiorul aceluiaşi stat, de la o regiune la alta. Cioloş a mai spus că alocarea bugetară pentru România, de acum înainte, nu va fi doar pe subvenţii, ci va fi preponderent o alocare pe investiţii, pentru modernizarea fermelor. „Dacă va exista o diferenţiere de subvenţii la plăţile directe, ea va exista. Pentru fermele mari şi foarte mari va fi greu să se justifice bani de la buget, pentru ferme de milioane de euro. (…) Agricultorul trebuie să aibă o stabilitate a veniturilor, dar de la un anumit nivel în sus, acest sprijin nu se mai justifică“, a arătat Dacian Cioloş. Reprezentanta Ministerului Agriculturii l-a completat pe comisarul european, spunând că există discuţii despre plafonarea subvenţiilor pentru fermele mari, cu care au fost de acord fermierii din Europa, dar încă nu s-a stabilit plafonul, ci se vorbeşte ca acesta să fie la 150.000 de euro. Alţi specialişti susţin că ar fi vorba despre un plafon de 300.000 de euro.
Agricultorii au cerut culturi rezistente la secetă
Reprezentanţii agricultorilor au solicitat ca în zona terenurilor nisipoase din Dolj să se insiste pe cultivarea soiurilor rezistente la secetă, din cauza lipsei unor sisteme de irigaţii viabile. Pe lângă problemele legate de lipsa apei pentru irigaţii, directorul Oficiului de Studii Pedologice pentru Agricultură, Dumitru Meilă, a ridicat problema lipsei apei potabile în anumite zone din judeţ, unde „există 50 de miligrame de azotaţi pe litru, ceea ce este cu mult peste limita admisă“. Meilă a vorbit şi despre aciditatea solului în anumite zone din judeţ, acesta precizând: „În anumite zone din Dolj, plantele stau cu rădăcinile în oţet şi vă mai întrebaţi de ce dispare cultura de rapiţă?“ Reconstituirea plantaţiilor pomicole a fost încă o temă adusă în atenţia autorităţilor.
Subvenţiile nu au dus la creşterea producţiei la hectar
Elena Tatomir a mai adăugat că, dacă ne raportăm la producţia medie la hectar obţinută, aceasta nu a crescut foarte mult în România după aderarea la UE. „Înainte de aderare se produceau, în medie, 2,6 tone de cereale la hectar. După ce s-au primit subvenţii atâţia ani, se obţine o producţie medie de 3,5 tone la hectar. Deci, dacă am raporta la producţia obţinută, măsurile de sprijin direct, prin subvenţii, nu se susţin“, a menţionat la FERO, directoarea din cadrul Ministerului Agriculturii.
Ramona Olaru
Promisiuni de mai bine în accesarea fondurilor europene
În cadrul discuţiilor despre regionalizare şi fonduri europene, subiectele pe care s-a pus accentul au fost cele legate de problemele pe care le întâmpină autorităţile publice locale în atragerea banilor şi în implementarea proiectelor. Invitatul principal al evenimentului a fost directorul unităţii de coordonare a Programului Operaţional Regional din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Răzvan Liutiev, care a precizat că instituţiile din subordinea guvernului lucrează la îmbunătăţirea şi simplificarea procedurilor. „Acest proces de modificare este laborios. Se doreşte ca, faţă de perioada trecută, când au fost divergenţe şi discrepanţe, să se uniformizeze procedurile, dar să fie specific, pe fiecare program“, a spus Liutiev.
O primă măsură ar fi crearea unui mecanism de plată între Autorităţile de Management şi beneficiari, care se poate aplica în paralel cu cel existent. De asemenea, prioritară este şi găsirea unor metode de schimbare a legislaţiei care a creat mari probleme beneficiarilor. Din cauza anumitor nereguli, Comisia Europeană a aplicat corecţii financiare de până la sută din valoarea proiectelor. „Corecţiile financiare au ajuns la niveluri foarte mari“, a spus Liutiev. O altă măsură vizează crearea unui ghid, împreună cu Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, pentru remedierea deficienţelor, a conflictelor de interese sesizate de Comisia Europeană, astfel încât ele să nu mai influenţeze procesul de evaluare. Liutiev a precizat că autorităţile contractante au şi probleme legate de personal. „Unele autorităţi au dificultăţi în a procesa cereri de rambursare, ceea ce a dus la întârzieri de ani de zile, în unele cazuri. Pentru acest lucru au fost create echipe delegate la Autorităţile de Management pentru a ajuta personalul“, a spus Liutiev. Directorul unităţii de coordonare a POR a vorbit şi despre identificarea proiectelor majore complementare, care pot fi finanţate din bugetul de stat şi despre proiectele viabile care nu au mai prins finanţare, dar care pot primi bani de la alte programe. „Trebuie schimbat procentul de supracontractare. Încercăm să facem acest lucru la nivel de program şi nu de axă, astfel încât să acordăm mai multe fonduri unui program care are potenţial. De asemenea, ne gândim ca autorităţile să poată plăti factura din orice fonduri, indiferent de sursă, adică dacă există bani în contul de cofinanţare, să poată fi plătită de acolo“, a spus Liutiev.
Lista cu nereguli
El a explicat că principalele nereguli descoperite în derularea programelor finanţate din fonduri europene se referă la impunerea unor cerinţe restrictive în caietele de sarcini, la tratamentul inegal aplicat ofertanţilor, încheierea actelor adiţionale fără publicare, modificarea criteriilor de selecţie sau cheltuieli neeligibile. În ciuda tonului optimist al directorului, unul dintre primarii prezenţi la întâlnire l-a taxat dur, spunând că el are nevoie de acţiuni legislative concrete, nu de ghiduri, şi de o concentrare a fondurilor europene la un minister, nu împrăştiate între mai multe instituţii. „Fondurile sunt împărţite între ministere. Limitaţi maculatura. Dacă împărţim pălăriile, nu accesăm fondurile europene. Ni se cer avize inutile de la o unitate la alta, iar unii ni le dau chiar negative, spunând că nu avem nevoie de ele“, a spus el. Întrebat de GdS cum se va rezolva problema primăriilor care au suferit corecţii financiare din cauza vidului legislativ de la data întocmirii dosarelor de licitaţie şi au dat în judecată Ministerul Dezvoltării, Liutiev a spus că se discută, că se analizează, dar a recunoscut, în cele din urmă, că orice decizie se va lua, ea nu va putea fi aplicată retroactiv.
Valentin Tudor
