Perioada 1-7 august este declarată Săptămâna Mondială a Alimentaţiei la Sân, prilej cu care Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj a demarat o campanie de celebrare a zece ani de când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF au lansat şi dezvoltat „Strategia globală pentru alimentaţia sugarilor şi copiilor mici“. Sloganul campaniei organizate de DSP în această perioadă este „Înţelegerea trecutului – Planificarea viitorului“, iar specialiştii din cadrul Direcţiei au derulat o serie de acţiuni de informare şi educare privind avantajele alimentaţiei la sân nu doar pentru copil, ci şi pentru mamă şi societate. Cu această ocazie au avut loc întâlniri cu medicii de familie, cu asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari, prin intermediul cărora se vor distribui materiale promoţionale privind alăptarea la sân.
„Strategia globală a identificat o nevoie clară pentru practici de alimentaţie optimale pentru reducerea malnutriţiei şi a sărăciei. Ea este bazată pe o abordare orientată în jurul drepturilor omului şi cere dezvoltarea unor politici complete pentru alimentaţia bebeluşilor şi copiilor mici“, susţin medicii specialişti ai DSP Dolj.
Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil
În conformitate cu recomandările OMS, alimentaţia naturală (alimentaţia exclusivă la sân) se recomandă până la vârsta minimă de şase luni. Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil sunt multiple: asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată; protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor; favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; fundamentează legătura mamă – copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă. În plus, laptele matern e uşor digerabil, are temperatură optimă şi este steril.
Alăptarea la sân reduce şi o serie de riscuri, cum ar fi cele de enterocolite necrozante şi de retinopatie la prematuri, de diabet zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă de şase luni), de obezitate şi hipercolesterolemie, de malnutriţie, de anemie, de alergie şi astm bronşic (dacă alăptarea durează cel puţin patru luni), de dezvoltare a limfomului, leucemiei, ale bolilor intestinale cronice în copilărie şi ale bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
Ce avantaje are mama
Conform medicilor specialişti, alimentaţia la sân a copilului oferă o serie de beneficii şi pentru mame: ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum; protejează împotriva cancerului de sân şi ovar şi împotriva osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung; scade necesarul de insulină la mamele diabetice; diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii. În plus, alăptarea la sân este mai comodă şi mai puţin obositoare (laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil), are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne şi realizează o legătură strânsă cu copilul. Printre beneficiile pentru societate aduse de alimentaţia la sân se numără economisirea de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf, scăderea cheltuielilor pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului, un efect ecologic pozitiv şi o populaţie sănătoasă.
Medicii au transmis şi câteva dintre dezavantajele alimentaţiei artificiale a copilului: îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice), alergie la proteinele laptelui de vacă (diaree cronică, scădere în greutate, erupţii alergice), obezitate, risc de rahitism sau anemie, creşterea riscului de diabet zaharat, riscul producerii de probleme dentare (datorită tetinei). Laptele care nu este matern e lipsit de substanţe biologice, iar prepararea lui inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
România, în procente
Din datele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România reiese că 88,3% dintre nou-născuţi sunt alăptaţi (88% în mediul urban; 88,5% în mediul rural). Rata copiilor care sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare până la şase luni este însă extrem de scăzută: 15,8 % (14,3% în mediul urban şi 17,3% în mediul rural). Rata iniţierii timpurii a alăptării este de 12% (10,5% – urban; 13,5% – rural).
