Abuz în serviciu, fals şi uz de fals? Acestea sunt întrebările la care ar trebui să răspundă autorităţile statului după ce reprezentanţii PDL au acuzat prefectul de Dolj că a măsluit listele cu persoanele care trebuia trase la sorţi pentru şefia birourilor secţiilor de votare din 24 de comune doljene.
Scandalul listelor falsificate de Prefectura Dolj a fost domolit de Biroul Electoral Judeţean Dolj, care a preferat să arunce gunoiul sub preş în loc să facă lumină în acest caz, ba mai mult, s-a făcut părtaş la nerespectarea legii, susţinând că articolele din lege pot fi interpretate. Şi asta deşi forul superior, Biroul Electoral Central, a clarificat modul în care trebuia să judece problemele apărute în Dolj. Dincolo de motivele electorale ale PDL, partid care, alături de alte formaţiuni politice, a depus contestaţii respinse în bloc de BEJ, întrebările ridicate au rămas fără răspuns, iar documentele existente au tentă penală. Dar să le luăm pe rând.
Istoria listelor măsluite
Tribunalul Dolj a tras la sorţi dintre mai multe persoane preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare din 24 de secţii de vot. Conform legii, persoanele dintre care s-a tras la sorţi au fost propuse de primari. Tot legea spune că prefectul, pe baza acestor propuneri, întocmeşte listele şi le trimite la tribunal pentru extragere. Ceea ce a aprins spiritele este faptul că majoritatea persoanelor propuse de primari au fost eliminate de pe liste de prefect şi înlocuite cu altele, fără nici un motiv plauzibil furnizat de prefectură. Articolul 28 alineatul 2 din Legea nr. 67/2004 spune următoarele: „Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre persoanele înscrise pe o listă întocmită de prefect, la propunerea primarilor“. Ca să mascheze şmecheria numirii altor persoane pe acele liste, prefectura a invocat ambiguitatea legii, spunând că primarii dintr-o localitate au făcut propuneri pentru alte localităţi sau că şi prefectul poate face propuneri, şi, uite aşa, au apărut schimbările. BEJ Dolj a ţinut isonul prefecturii, preşedintele Gheorghe Daşu plângându-se de cadrul legislativ neclar care lasă loc de interpretări. Complet fals, însă, aşa cum vom vedea mai târziu. Revenind la contestaţii, trebuie spus că PDL, UNPR şi PSD sunt partidele care au depus contestaţii împotriva acestei manevre a Prefecturii Dolj şi, pentru ca spectacolul să fie complet, deciziile luate în aceste cazuri se bat cap în cap. De exemplu, partidele au depus iniţial cinci contestaţii la birourile secţiilor de votare din respectivele comune, iar restul de 24 la Biroul Electoral Judeţean, care iniţial susţinea că nu este competent să judece astfel de contestaţii. După câteva zile însă, reprezentanţii BEJ s-au răzgândit, după ce au primit instrucţiuni de la BEC, şi au acceptat să judece contestaţiile. Culmea este că toate cele cinci contestaţii depuse la birourile de circumscripţie au fost admise, iar toate contestaţiile depuse la BEJ au fost respinse. Întrebat de GdS cum îşi explică acest lucru, preşedintele BEJ, Gheorghe Daşu a spus că aşa au gândit oamenii de acolo. „Aşa au analizat, considerat şi votat acele birouri electorale de circumscripţii. Toate hotărârile birourilor electorale se iau cu majoritatea voturilor exprimate, aşadar este vorba despre aprecierea situaţiei şi despre raţiunea celor de acolo“, a spus Daşu. Care raţiune şi situaţie este greu de înţeles atât timp cât speţa era aceeaşi.
„Suficienţii“ de la BEJ Dolj
Şi mai interesant este ce s-a întâmplat până pe 5 iunie, atunci când a avut loc şedinţa BEJ în care au fost respinse contestaţiile. Presat de PDL să obţină listele cu propunerile primarilor, BEJ a cerut prefecturii pe 2 iunie să-i comunice lista întocmită şi trimisă Tribunalului Dolj şi, separat, listele cu propunerile primarilor înaintate prefectului. Cum zilele treceau şi nu primeau nici un răspuns, reprezentanţii BEJ au trimis pe 4 iunie o nouă cerere şi, într-un târziu, a venit şi răspunsul. Dar nu în forma cerută, adică o listă întocmită de prefect şi separat lista cu propunerile primarilor, eventual în copie, pentru veridicitate, ci un tabel făcut pe calculator în care au fost trecute de-a valma toate persoanele. Văzând că evită un răspuns clar şi că se ascund, PDL a cerut BEJ să solicite prefectului listele cu propunerile primarilor semnate şi ştampilate. Numai că, văzând că ar putea ajunge unde nu trebuie, BEJ a preferat să ascundă gunoiul sub preş şi a respins cererea PDL, considerând că listele făcute pe calculator de prefectură sunt „suficiente“.
Surpriza mare vine însă de la Tribunalul Dolj. Reprezentanţii PDL au pus la dispoziţia presei listele complete obţinute de la Tribunalul Dolj, liste pe care se observă clar măcelul făcut de prefectură. În aproape toate cazurile reclamate, prefectura a eliminat de pe listele primarilor propunerile acestora şi şi-a pus propriii oameni. Şi asta sub ochii BEJ Dolj, al cărui preşedinte invoca ambiguitatea legii, dar nu vedea o hotărâre a BEC care spunea clar într-un paragraf: „Luând în considerare faptul că, din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, rezultă că prefectul nu poate modifica sau completa lista cuprinzând persoanele propuse pentru funcţiile de preşedinţi ai birourilor electorale (…) în afara celor propuse de primari (…) „Cel mai mare număr de persoane eliminate de pe liste este la Băileşti, unde, din 35 de persoane, doar două au rămas pe listă. Culmea este că pe lista trimisă la solicitarea BEJ Dolj prefectura a trecut atât persoanele eliminate, cât şi pe cele agreate de ea. Astfel, listele trimise Tribunalului şi BEJ-ului diferă substanţial. Asta, ca să nu mai vorbim că prefectura nu a respectat cerinţa BEJ de a pune la dispoziţie, separat, listele cu propunerile primarilor.
Întrebat cum îşi explică existenţa celor două liste separate şi de ce au fost eliminate persoanele propuse de primari, prefectul de Dolj, Elena Costea, a dat vina pe interpretabilitatea legii, spunând că unii primari au făcut propuneri pentru alte comune şi că unele liste nu conţineau semnăturile necesare. Costea a dat exemplu oraşul Băileşti unde, susţine ea, doar o persoană avea semnătura trecută pe tabel. Realitatea o contrazice însă. În nu mai puţin de 20 de cazuri, GdS a observat semnăturile persoanelor propuse de primar. Dar iată ce a declarat prefectul Elena Costea: „Sunt primari care au făcut liste cu oameni din alte comune. Noi am trimis BEJ un extras din lista trimisă la Tribunalul Dolj“. Întrebată de ce pe o listă sunt mai puţine persoane, iar pe alta mai multe, prefectul a încercat să explice că au fost puse la un loc atât propunerile primarilor, cât şi cele ale prefecturii.
