Lecţii pe patul de spital

Elevii nedeplasabili, cu boli cronice sau aflaţi în stare de convalescenţă de lungă durată, după afecţiuni sau traumatisme care au necesitat sau nu intervenţii chirurgicale, pot beneficia de şcolarizare la domiciliu sau la spital, pe o perioadă determinată, a decis Ministerul Educaţiei.
Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea şcolarizării la domiciliu se realizează la cererea părinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar individual, depus la comisia de expertiză din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, potrivit metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale, aprobată de Ministerul Educaţiei.
Monitorizarea perioadei de şcolarizare la domiciliu revine în totalitate unităţii şcolare rezidenţiale.
Potrivit metodologiei, dosarul va trebui să conţină, printre altele, cerere-tip, dosar medical-certificat/raport medical (eliberat de un medic de specialitate), cu recomandare explicită pentru şcolarizarea la domiciliu, fişa medicală sintetică, fişa de evaluare psihologică, certificat de orientare şcolară, documente de identitate (certificat de naştere al elevului, copia buletinului de identitate/cărţii de identitate al/a părinţilor), dosar educaţional cuprinzând rezultatele evaluărilor precedente şi raportul de anchetă socială.
„Reevaluarea gradului de handicap şi a orientării şcolare a copiilor se face cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare şcolară sau, după caz, la cererea părintelui/reprezentantului legal. Copiii şcolarizaţi la domiciliu beneficiază de planuri educaţionale personalizate, denumite în continuare planuri individuale de şcolarizare la domiciliu, elaborate pe baza programelor şcolare adaptate de cadrele didactice de specialitate din unitatea şcolară organizatoare a şcolarizării la domiciliu“, prevede aceeaşi metodologie.
Durata orei de curs pentru învăţământul primar este de 45 de minute, iar pentru învăţământul gimnazial şi liceal este de 50 de minute. Numărul maxim de ore/săptămână este de patru ore pentru învăţământul primar şi de şase ore pentru învăţământul gimnazial şi liceal.
De asemenea, elevii cu boli cronice, tulburări neurologice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de patru săptămâni beneficiază de înfiinţare de grupe/clase în cadrul unităţii sanitare în care sunt internaţi. Înfiinţarea unei clase/grupe în spitale este posibilă pentru cel puţin şase şi nu mai mult de 12 elevi spitalizaţi, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de şcolarizare.
Potrivit documentului, categoriile de deficienţe din categoria bolilor cronice pentru care se va avea în vedere înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt: afecţiuni metabolice, afecţiuni rare, sistemice, genetice, autoimune, oncologice, infecţioase, nefrologice, neurologice şi patologie psihiatrică.
„Notarea elevilor se realizează conform nivelului de şcolarizare, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv a modului de pregătire adaptat situaţiei particulare a elevilor spitalizaţi; ritmicitatea notării variază în funcţie de numărul de ore săptămânal alocat fiecărei discipline. Notele/calificativele se înregistrează în catalog; la externare, elevul primeşte adeverinţa cu situaţia şcolară şi foaia matricolă (după caz)“, se mai precizează în metodologie.
Finanţarea serviciilor reglementate de prezenta metodologie se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin instituţia care furnizează servicii de şcolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor.
Obiectivele urmărite prin şcolarizarea la domiciliu, respectiv prin înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt: asigurarea continuităţii şcolarizării, care să permită elevului să promoveze anul de studiu în curs sau să participe la evaluările organizate pentru finalizarea unui nivel de învăţământ; crearea şi dezvoltarea unei bune relaţii de comunicare între mediul şcolar şi cel al copiilor, elevilor şi tinerilor şcolarizaţi la domiciliu/spital; asigurarea cadrului de acţiune comună a cadrelor medicale şi a cadrele didactice implicate în recuperarea şi educaţia elevilor.