Peste jumătate din suprafaţa totală a judeţului Gorj este degradată sau afectată de factori de poluare, precum: eroziunea, alunecările de teren, excesul de umiditate sau aciditatea. Potrivit Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, eroziunea se manifestă cu intensitate diferită pe o suprafaţă de 166.000 de hectare din suprafaţa totală a judeţului Gorj, de peste 560.000 de hectare. De asemenea, alunecările de teren afectează o suprafaţă de peste 48.000 de hectare, din care alunecări active se produc pe 4.700 de hectare. În judeţ sunt monitorizate 123 de zone cu alunecări de teren din 57 de localităţi. În ceea ce priveşte excesul de umiditate, acesta afectează 46.000 de hectare de teren. Aciditatea solului este o problemă deosebită, aflată în atenţia Oficiului Judeţean de Studii Pedologice. Suprafaţa de teren afectat de aciditate depăşeşte 130.000 de hectare, din care sunt afectate de aciditate puternică şi foarte puternică 75.000 de hectare de teren.
Alţi factori de degradare
Numai aceste forme de degradare (eroziunea, alunecările de teren, excesul de umiditate sau aciditatea) afectează peste 390.000 de hectare de teren, depăşind practic suprafaţa agricolă a judeţului, care este de 243.000 de hectare. Industria extractivă, energetică şi cea a materialelor de construcţii reprezintă alte surse de poluare asupra terenurilor din Gorj. Gheorghe Craioveanu, directorul Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Gorj, a declarat că excavările, haldările şi activităţile din subteran afectează peste 13.000 de hectare: „Avem, de asemenea, poluare chimică în industria extractivă a petrolului şi gazelor naturale, precum şi poluare mixtă de petrol cu apă sărată pe o suprafaţă de 389 de hectare şi poluare cu apă sărată pe 485 de hectare. Nu în ultimul rând, pulberile din industria energetică afectează 50.000 de hectare cu efecte asupra florei şi faunei, apelor, solului şi comunităţilor locale. Şi fostul Combinat de ciment de la Bârseşti a afectat prin praful produs peste 15.000 de hectare de teren în zona municipiului Târgu Jiu. Toate aceste date evidenţiază faptul că judeţul Gorj este puternic afectat de procese de degradare naturală şi antropică. Gorjul ar avea nevoie de executarea pe termen scurt, mediu şi lung de lucrări de ameliorare a solului pe o suprafaţă de 349.000 de hectare, respectiv: combaterea eroziunii solului, stabilizarea alunecărilor, eliminarea excesului de umiditate, corectarea acidităţii solului şi reconstrucţia ecologică. Aceste lucrări trebuie executate în complex, prin amenajarea şi organizarea teritoriului pe bazine, bazinete şi microbazine hidrografice“, a spus Gheorghe Craioveanu.
