30.1 C
Craiova
vineri, 19 august, 2022
Știri de ultima orăLocalPoliţistul Bănică, regele maşinuţelor

Poliţistul Bănică, regele maşinuţelor

Ofiţerul de poliţie Cătălin Bănică este acuzat de procurorii DNA că a încasat şpăgi şi profituri de miliarde de pe urma unor maşinuţe de pocher deţinute ilegal, dar şi din taxele de protecţie percepute unor proprietari de cazinouri.

Zicala „Să pui lupul paznic la oi“ pare să se potrivească perfect în cazul unui ofiţer de poliţie deferit justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Craiova, într-un dosar instrumentat cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Dolj. Este vorba despre Cătălin Ştefan Bănică, de 32 de ani, din Craiova, până nu demult inspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Dolj.
În perioada 2005 – 2008, Cătălin Ştefan Bănică şi-a desfăşurat activitatea ca ofiţer la IPJ Dolj, cu atribuţii pe linia investigării infracţiunilor ce ţin de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. În plus, poliţistul se mai ocupa cu controlarea şi avizarea firmelor al căror obiect de activitate îl reprezentau jocurile de noroc. Potrivit anchetatorilor, tânărul ofiţer ar fi abuzat de postul său, percepând şpăgi şi taxe de protecţie de miliarde de lei vechi pentru a muşamaliza diferite dosare penale întocmite pe numele unor persoane care încălcaseră legea.

Şpagă pentru doi

Pe 15 august 2006, subcomisarul de atunci Eugen Topuzu şi Cătălin Bănică, pe atunci subinspector, ambii ofiţeri la Serviciul de Investigare a Fraudelor, au făcut un control la firma SC XPRESS PRINTING SRL Craiova. În prezenţa directorului societăţii, Marian Mare, cei doi au descoperit că unitatea nu deţinea licenţe pentru softurile tuturor calculatoarelor. Directorul Mare a încercat să-i convingă pe poliţişti că responsabilitatea obţinerii licenţelor revenea administratorului societăţii-mamă din Bucureşti, grecul Panayotis Vassos, însă Bănică i-a spus că îi va fi mai uşor să-i întocmească dosar penal chiar lui, care este cetăţean român, şi s-ar putea alege mai uşor cu o condamnare. Poliţistul, însă, i-ar fi dat de înţeles că problema se poate „rezolva“ pe cale „amiabilă“. În timpul „negocierilor“ ulterioare, Bănică i-ar fi spus lui Mare că trebuie să dea o şpagă măcar de 1.000 de euro, pentru că trebuie să împartă suma şi cu colegul său. În urma presiunilor şi speriat de spectrul dosarului penal, Mare ar fi obţinut de la grec echivalentul în lei a 1.000 de euro, bani pe care i-a înmânat lui Bănică.
Imediat, poliţistul a întors foaia, falsificând procesul-verbal întocmit în timpul controlului, inclusiv semnătura colegului său, care n-a primit nici un leu din şpagă.
De asta s-a prins însă directorul firmei abia pe 17 iunie 2008, când celălalt poliţist, Topuzu, a venit iar în control. Mare s-a arătat mirat de noul control, reproşându-i lui Topuzu că îi dăduse bani pentru a nu-i mai face probleme. Discuţia dintre cei doi a scos la iveală adevărul: Bănică luase şpaga şi falsificase documentele din dosarul penal, fără ştirea colegului său.
Cazul a ajuns imediat la urechile superiorilor lui Bănică, dar şi în atenţia poliţiştilor DGA. „În ultima perioadă existau anumite discuţii cum că Bănică Ştefan Cătălin avea preocupări care încălcau codul deontologic şi atribuţiile ce-i reveneau în calitate de poliţist, conform cărora el se ocupa cu activităţi vizând jocurile de noroc, cămătăria, precum şi comerţul cu îngrăşăminte chimice“, declara în faţa anchetatorilor şeful său ierarhic, comisarul Daniel Petcu de la Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Afacere fără acte

Cei 1.000 de euro şpagă reprezentau, în viziunea anchetatorilor, cea mai măruntă faptă penală a lui Bănică. Poliţistul era, de fapt, un soi de rege neîncoronat al cazinourilor doljene în care funcţionau aşa-zisele „maşinuţe“ de pocher electronic.
Iată mai jos una dintre declaraţiile-cheie de la dosar, dată în faţa anchetatorilor de Marius Grigoran, patronul uneia dintre sălile de maşinuţe din Craiova:
„Bănică Ştefan-Cătălin ne-a propus să acceptăm să intre şi el în afacerile cu jocuri de noroc, în sensul de a introduce aparate de jocuri de noroc şi de a încasa veniturile obţinute pentru fiecare parte. Era necesar ca eu şi Gârbovan Ovidiu să acceptăm această propunere, întrucât Bănică Ştefan–Cătălin, în calitate de ofiţer, nu avea dreptul să desfăşoare activităţi economice.
Bănică ne-a dat de înţeles că, dacă acceptăm această propunere, ne va asigura protecţie cu ocazia derulării unor activităţi ale poliţiei, cu atât mai mult cu cât el era cel care răspundea din partea acestei instituţii de respectarea legalităţii în activitatea cu jocurile de noroc.
Din alt punct de vedere, am acceptat propunerea lui Bănică Ştefan–Cătălin, întrucât eram conştienţi că un eventual refuz ar fi atras diverse acţiuni ale poliţiei şi eventuale răzbunări.
Prima dată, Bănică Ştefan-Cătălin a adus circa 25 de aparate de joc, pe care le-a achiziţionat din Italia, din zona Sicilia, împreună cu mine, de la SC PALESSE, şi le-a plasat, cu acordul meu, la spaţiile pe care le deţinea SC MILLENIUM IMPEX SRL în Slatina, Drobeta Turnu Severin şi Craiova. Pentru aparatele de joc plasate în cele trei săli, Bănică Ştefan-Cătălin ridica şi încasa lunar circa 120 de milioane de lei, aceasta constituind profitul net, după ce plătea celelalte cheltuieli.
Asocierea mea în fapt cu Bănică Ştefan-Cătălin a durat din noiembrie 2007 până în iunie 2008, când a avut loc controlul Poliţiei Economice, precedat de un control al Gărzii Financiare din luna mai“.

Taxă de protecţie

Ofiţerul Bănică nu se limita doar la câştigul de pe urma maşinuţelor de pocher deţinute ilegal, ci percepea taxe de protecţie de la mai mulţi patroni de cazinouri, pentru a nu le întocmi dosare penale. Banii reprezentau contravaloarea „asigurării «protecţiei» activităţilor nelegale, derulate pe linia jocurilor de noroc şi a promisiunii că, în calitate de ofiţer desemnat pe această linie, nu va întreprinde nici o acţiune, care să aibă ca rezultat identificarea nelegalităţilor, despre care de altfel, ofiţerul avea cunoştinţă şi, mai mult, în schimbul acestei protecţii, poliţistul anunţându-i de fiecare dată pe patroni când se efectuau verificări de către organele de poliţie, intervenind efectiv în derularea acestora“, se menţionează în rechizitoriul procurorilor.
Suma totală încasată de ofiţerul de poliţie Cătălin Bănică, cu titlu de mită, s-ar ridica la aproximativ 170.000 de lei, apreciază procurorii DNA Craiova.
Săptămâna trecută, el a fost trimis în judecată de procurorii Serviciului Teritorial Craiova al DNA. Dintre acuzaţii nu lipsesc luarea de mită, falsul material în înscrisuri oficiale, uzul de fals, distrugerea de înscrisuri, dar şi traficul de influenţă. Întrucât faptele au fost săvârşite în calitate de ofiţer de poliţie, competenţa de soluţionare a dosarului revine în primă instanţă Curţii de Apel Craiova.

A ales tăcerea
În 2008, când ancheta a început să-i scoată la iveală ilegalităţile, inspectorul Cătălin Bănică şi-a dat demisia din poliţie. În faţa anchetatorilor, el s-a prevalat de dreptul la tăcere, neacceptând să dea nici o declaraţie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS