O treime din populaţia judeţului nostru reprezintă oameni care au ieşit la pensie. Doljul intră astfel în topul judeţelor cu cei mai mulţi pensionari. Copiii şi tinerii reprezintă încă 20% din populaţie, iar şomeri sunt cu duiumul. Cine mai munceşte?
Unul dintre cele mai mari judeţe din ţară are printre cei mai mulţi oameni care, din diverse motive care nu ţin neapărat de ei, nu mai au un loc de muncă: fie sunt pensionari, fie sunt şomeri, fie nu mai au nici un venit. Puţini mai sunt cei care lucrează cu acte în regulă în această zonă a ţării considerată săracă. Sau cel puţin aşa reiese din scripte. Nu avem date despre economia subterană sau despre numărul celor care lucrează la negru, ci doar cifre oficiale, care arată că exact motorul economiei – locurile de muncă – este slab reprezentat în Dolj. Oficialii bat monedă la nivel central pe faptul că, dacă vrem să ieşim din criză, să creăm locuri de muncă din ce în ce mai multe, dar unde? Datele din statistici arată o situaţie tragică în Dolj, în care doar 18% din populaţie are un loc de muncă legal, la vedere.
Judeţul pensionarilor
În Dolj, trăiesc 220.000 de pensionari. Având în vedere că populaţia stabilă a judeţului era la mijlocul anului trecut, potrivit Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, de 705.000 de persoane, rezultă că o treime dintre locuitorii judeţului s-au pensionat până acum. „Ocupăm printre primele locuri pe ţară ca număr de pensionari şi chiar suntem pe primul loc la numărul de pensionari agricultori, care sunt aproape 47.000 în Dolj. Acest lucru se datorează faptului că Doljul a fost un judeţ preponderent agricol“, a spus recent directorul Casei Judeţene de Pensii Dolj, Daniel Baciu. În această zonă trăiesc 163.000 de pensionari din sistemul de stat, aproape 47.000 de pensionari agricultori, 7.800 de veterani de război, dar există şi 210 pensionari pe legile speciale. Pensia medie pe judeţ este de 690 de lei pe lună pentru majoritatea pensionarilor, cu mult sub media pe ţară, de 770 de lei.
„Suntem sub medie din cauză că avem mulţi pensionari agricultori, iar aceştia au pensii foarte mici“, a explicat Baciu. În schimb, cei pe legile speciale încasează o pensie medie de 5.500 de lei lunar, potrivit datelor furnizate de CJP.
Mulţi pensionari pe caz de boală
În evidenţele Casei de Pensii sunt destul de multe persoane ieşite la pensie din motive medicale. Aproape un sfert dintre pensionarii înregistraţi în Dolj au ieşit la pensie pe caz de boală. „Avem înregistraţi 41.944 de pensionari medical, dintre care 41.179 sunt de stat, iar 756 – pensionari agricultori“, a precizat Anca Giugea, director adjunct al CJP Dolj.
Şomeri fără indemnizaţii
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj informa zilele trecute că aproape 40.000 de oameni erau în evidenţele instituţiei la finalul lunii martie ca fiind şomeri. Dintre aceştia, doar 15.088 de oameni mai primesc indemnizaţie, restul fiind ieşiţi din plată. Este deja cunoscut faptul că Doljul ocupă un nedorit loc fruntaş pe ţară ca şi rată a şomajului.
Ca şi comparaţie, în ultima săptămână au fost scoase în tot acest judeţ doar 261 de locuri de muncă, potrivit AJOFM Dolj. Destul de puţin pentru o forţă de muncă atât de mare. Statistica ne informează că tinerii până la 19 ani şi copiii din Dolj totalizează 143.910 persoane. Totodată, populaţia activă (adică în vârstă de muncă) este de 440.000 de persoane.
Doar 18% din populaţie este salariată
La sfârşitul lunii februarie, existau 126.000 de salariaţi în Dolj (cu forme legale). Raportat la întreaga populaţie a judeţului, reiese că doar 18% din numărul total al locuitorilor Doljului au un loc de muncă. Salariaţilor cu carte de muncă li se adaugă 1.200 de persoane care activează ca PFA (persoane fizice autorizate), dar multe dintre ele sunt foşti angajaţi pe care patronii i-au determinat să se transforme în PFA, pentru ca firmele la care lucrau să nu mai plătească anumite dări. Mai există câteva mii de patroni şi/sau administratori de firme care îşi câştigă traiul din propriile afaceri. Mai sunt 14.000 de oameni care nu au un job, dar au cărţile de muncă la CJP Dolj, unde îşi plătesc lunar contribuţiile, gândindu-se, cel mai probabil, la pensie. Mai muncesc oamenii plătiţi la negru sau liber-profesioniştii care îşi câştigă existenţa de pe o zi pe alta fără să fie angajaţi undeva: zugravi, instalatori, vânzători de cosmetice, de bijuterii etc.
Un sfert dintre cei apţi de muncă nu au venituri
Dacă punem datele cap la cap şi scădem din populaţia activă (aptă de muncă) numărul de salariaţi, patronii, deţinătorii de PFA şi persoanele pensionate medical (deci înainte de vârstă) şi şomerii care primesc indemnizaţie reiese că în jur de 256.000 de doljeni nu ar avea nici un fel de venituri evidenţiate în acte. Printre ei se mai numără oameni care lucrează la ţară, care îşi câştigă traiul în gospodării. Tot rezultă că un sfert dintre cei ce pot munci nu au venituri.
Ce este de făcut?
De la şefi de judeţ, de guvern şi chiar până la guvernatorul Băncii Naţionale a României, cu toţii susţin cât este de importantă crearea locurilor de muncă. Însă, nici o autoritate nu face nimic concret pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă. Mediul de afaceri local este secătuit de dări la stat, de dobânzi bancare şi, mai ales, de piaţa în declin.
„Soluţia ar fi ca firmele să producă şi să exporte. Dar nu sunt stimulate pentru aşa ceva. Este aproape imposibil să creezi locuri de muncă în această perioadă. Poate doar cele sporadice, în sensul că îţi pleacă un muncitor şi trebuie să-l înlocuieşti. Dar până când cererea de pe piaţă nu îşi revine, nu poate fi vorba de locuri de muncă“, a spus un om de afaceri din Craiova. „Creşterea numărului de locuri de muncă este condiţionată de ieşirea din criză. În perioada imediat următoare, doar activitatea Ford poate avea un impact important asupra pieţei muncii, în sensul că se pot crea locuri de muncă pe orizontală la firmele care vor lucra pentru Ford. În plus, să sperăm că Ford se ţine de cuvânt şi va onora promisiunile făcute, anume că va angaja 4.000 de oameni în viitorul apropiat“, a spus Virgil Boboc, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Dolj. El a mai spus că din studiile Camerei împreună cu Direcţia Regională de Statistică reiese că în trimestrul al doilea al anului „se stopează descreşterea economică în Dolj. Deci, sunt semnale că impactul crizei nu mai este atât de puternic. Acest lucru nu înseamnă că îşi revine şi piaţa muncii, ci aceasta poate să îşi revină într-un an sau un an şi jumătate“.
