30% din suprafaţa Olteniei reprezintă arie naturală protejată. ONG-urile şi firmele pot deveni administratoare ale acestor zone şi pot accesa fonduri UE ne-rambursabile de până la 25 de milioane de euro pe proiect. Cum puteţi deveni custode al unei arii protejate şi de unde luaţi fondurile, citiţi în cele de mai jos.
Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a dat în această lună startul pentru custodia ariilor naturale protejate din România. Numai în Regiunea Sud-Vest Oltenia, ariile declarate protejate numără aproape 1,7 milioane de hectare, adică circa o treime din suprafaţa Olteniei. La sesiunea din martie 2010, ministerul a dat în custodie 14 arii protejate din Oltenia. Cele mai cunoscute dintre ele sunt aria Parâng (30.000 de hectare), care cuprinde şi staţiunea montană Rânca din judeţul Gorj, luată în custodie de Fundaţia Guard Forest din Vâlcea, Nordul Gorjului de Est (49.000 de hectare), care cuprinde şi peşterile Muierii şi Polovragi, importante obiective turistice – luat în custodie de societatea Butterfly Effect SRL din Craiova, precum şi Pădurea Sarului (7.000 hectare) – care a ajuns în custodia Direcţiei Silvice Olt. Atribuirea în custodie a ariilor protejate se face conform Ordinului MMP nr. 1533/2008 – unde găsim criteriile în baza cărora solicitanţii sunt declaraţi câştigători. Dosarele pentru atribuirea ariilor naturale protejate trebuie să conţină următoarele documente: cerere scrisă; statutul, actul de înfiinţare, actul constitutiv sau hotărârea judecătorească de constituire, după caz, cazierul fiscal, prezentarea detaliată a obiectului de activitate, declaraţie autentică pe propria răspundere a reprezentantului persoanei juridice, din care să reiasă că nu se află în procedură de insolvenţă, faliment sau orice formă de reorganizare judiciară, declaraţie autentică pe propria răspundere din care să reiasă că nu a fost condamnată definitiv de o instanţă de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni sau contravenţii prevăzute de legislaţia privind protecţia mediului, CV al personalului implicat în exercitarea administrării; descrierea capacităţilor tehnice existente destinate administrării ariei naturale protejate (sediu, terenuri, minimum un autovehicul, birotică, mobilier, utilaje şi unelte etc.); o propunere de plan de acţiune pentru exercitarea administrării ariei naturale protejate; angajamentul privind bugetul care se alocă anual, destinat exclusiv funcţionării structurii de administrare, cu defalcarea cuantumurilor alocate pe categorii de cheltuieli; regulamentul de organizare şi funcţionare a structurii de administrare. Persoana juridică este eligibilă dacă îndeplineşte mai multe condiţii, printre care capacităţi tehnice de administrare, capacitate ştiinţifică şi financiară. O comisie alcătuită la nivel local evaluează dosarele şi desemnează câştigătorii.
Oportunităţi pentru cei interesaţi
Numai o parte din ariile protejate din Oltenia au fost adjudecate. Conform statisticilor, circa 1,7 milioane de hectare din regiune sunt pe lista siturilor protejate, ceea ce înseamnă circa 30% din suprafaţa Olteniei, spun specialiştii în domeniu. Alte zone îmbietoare şi frecventate de turişti aşteaptă custozii, mai ales că MMP va desfăşura în curând o nouă sesiune pentru depunerea dosarelor. Menţionăm numai câteva dintre ariile interesante: Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa (44,3 hectare), Valea Olteţului (1.600 de hectare), Valea Oltului Inferior (54.000 de hectare), Complexul lacustru Preajba-Făcăi (31 de hectare), Lacul Ionele (4 hectare), Lacul Caraula (62,8 hectare) etc. De reţinut este că MMP nu finanţează activităţile legate de custodia ariilor protejate. Solicitanţii trebuie să dispună de fondurile necesare pentru desfăşurarea diferitelor activităţi. Ei pot să depună însă proiecte europene în cadrul Axei Prioritare IV – din Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu – Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Mediului.
Obiectivele acestei axe sunt conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv „Natura 2000“. Prioritatea este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), eligibile fiind administraţiile de parcuri, ONG-urile, universităţile, muzeele etc.
Fonduri UE din belşug
Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanţarea Axei IV a POS de Mediu sunt de 215 milioane de euro, dintre care 172 de milioane de euro de la FEDR şi circa 43 de milioane de euro – cofinanţare de la bugetul de stat. Important de reţinut este că în cadrul POS Mediu nu există limite de finanţare pe proiect, în afară de cele din regulamentul de finanţare din FEDR – teoretic, proiectele pot fi finanţate nerambursabil cu sume de până la 25 de milioane de euro.
În cadrul POS Mediu, au fost deja depuse proiecte pe Axa IV, spune Denisa Buzatu, director al Organismului Intermediar (OI) POS Mediu Craiova. „Am semnat deja finanţările pentru patru parcuri naţionale (Cozia, Buila-Vânturariţa, Porţile de Fier, Defileul Jiului). Administraţiile acestor parcuri sunt în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP). În prezent, se mai află în pregătire nouă proiecte şi în implementare – alte trei. Printre aplicanţi se numără Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Mehedinţi, Asociaţia Pro Natura din Drobeta Turnu Severin, Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu Jiu etc.“, spune Denisa Buzatu. Interesant este că în zonele date în custodie nu s-au depus încă proiecte. „Nu este obligatoriu ca aplicanţii pe proiecte POS Mediu să fie şi custozi. Ei au avize de la Agenţiile de Mediu, dar pot implementa aceste proiecte numai cu acordul custozilor“, mai afirmă Denisa Buzatu. Următoarea lansare de proiecte ar urma să aibă loc la sfârşitul lunii aprilie 2010. Ea va fi deschisă doritorilor până la sfârşitul lunii septembrie.
Custode la foc automat
Să devii custode al unei arii protejate este un pas important în accesarea de fonduri pe POS Mediu. Aceasta şi numai pentru că ştii din start ce activităţi şi proiecte nu periclitează biodiversitatea din zonă. Dacă nu eşti custode, poţi încheia un parteneriat cu ONG-ul custode al zonei pentru derularea proiectului. Obţinerea custodiei nu pare să fie ceva complicat, dacă ne luăm după aplicanţii care au avut câştig de cauză în această lună. De pildă, Butterfly Effect SRL, deţinută de Raluca Mihai, o tânără din Craiova de nici 30 de ani. Cu un capital social de doar 200 de lei, tânăra şi-a înfiinţat societatea în 2008. Şi-a stabilit sediul social în apartamentul mamei sale, dar a şi închiriat un spaţiu mai central. În 2008, firma, cu obiect principal de activitate „activităţi ale agenţiilor de publicitate“, a avut o cifră de afaceri cu puţin peste 10.000 de lei şi un profit de 140 de lei. În 2010, firma a concurat pentru aria Nordul Gorjului de Est – o suprafaţă de peste 49.000 de hectare, unde se află şi peşterile Muierii şi Polovragi – şi a câştigat, cu toate că unii membri ai comisiei au opinat că firma nu are suport logistic şi financiar şi nu i-au dat punctaj de trecere. În plus, firma a luat în custodie şi aria acvifaunistică Maglavit (3.000 hectare). În următoarele şase luni, firma va trece la inventarierea speciilor protejate şi va demara activitatea. „Am estimat un buget de 20.000 de lei, dar am refăcut nişte calcule şi vom suplimenta până la 50.000 de euro. Banii provin din profitul pe 2009 al firmei şi împrumuturi. Ne bazăm şi pe proiectele pe care le vom accesa pe POS Mediu“, spune Raluca Mihai. Patroana firmei susţine că va achiziţiona maşini de teren second-hand (Lada Niva, ARO) pentru supravegherea ariei şi va angaja paznici (rangeri). „Investim banii pentru a mediatiza zona. Este o investiţie pe termen lung. Poate facem o pensiune acolo şi ne scoatem banii. Apoi, accesăm fonduri europene. În ceea ce priveşte taxele pentru avizele de activităţi şi lucrări în zonă, acestea vor fi modice, nu mai mari decât cele de la Mediu“, mai spune Raluca Mihai.
