În Craiova nu se cunoaşte cu exactitate numărul clădirilor care se pot prăbuşi în cazul unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cele mai multe sunt proprietate privată şi nu au fost expertizate, deci nu sunt înscrise în vreo clasă de risc seismic. În această situaţie sunt zeci de imobile situate pe străzile Lipscani, Madona Dudu, România Muncitoare, Bucovăţului.
Întrebat de clădirile din Bănie care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur de magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter şi dacă ar putea fi salvate prin consolidare, arhitectul-şef al oraşului, Mircea Diaconescu, a răspuns cu o poveste. O poveste întâmplată cu ani în urmă, când s-a pus problema consolidării Muzeului de Artă din Craiova.
„Un specialist japonez ne spunea că, în 1962, în Japonia a fost un cutremur devastator. Ulterior, s-au făcut proiecte de consolidare a clădirilor cu risc crescut de prăbuşire. În 1966, a fost alt seism puternic. Casele consolidate nu au avut probleme. La doi ani, s-a produs un cutremur cu o magnitudine mult mai mică decât cele anterioare. Imobilele consolidate s-au prăbuşit. Este relativ să spui că o consolidare salvează o clădire“.
Pe lista autorităţilor locale şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă se găsesc 103 imobile, ridicate în anii ‘70, care prezintă risc ridicat de prăbuşire şi care ar trebui consolidate. „Dintre acestea, numai proprietarii a nouă imobile – case şi blocuri – au solicitat expertizarea şi înscrierea într-o clasă de risc seismic, pentru a fi consolidate. Numai că solicitările au fost trimise Consiliului Judeţean Dolj, iar de aici au fost înaintate ministerului de resort, care, în funcţie de fonduri, susţine procedura de expertizare“, a declarat Carmen Licu, purtător de cuvânt al Primăriei Craiova.
Până în prezent, Bănia nu a primit nici un leu pentru aceste expertize, iar de proiect sau consolidare, care se vor face pe banii proprietarilor, nici nu poate fi vorba. Între instituţii se înscrie Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ Craiova, construit în 1933, Laboratorul de Sănătate Mintală, care a mai fost reabilitat în 2007, Secţia de Recuperare a Spitalului de Neuropsihiatrie, ridicată în 1908. Iar în judeţ, una dintre secţiile Spitalului Orăşenesc Filiaşi, sediul spitalului din Băileşti, dar şi Primăria Băileşti, clădire construită în 1890. Ca să nu mai vorbim de blocurile de apartamente ridicate în anii ’60.
„Eu cred că mult mai vulnerabile la un cutremul similar cu cel din anul 1977 sunt blocurile. Casele, multe dintre ele construite din materiale precum paianta, nu prezintă un pericol atât de ridicat pentru vieţile omeneşti“, a precizat Mircea Diaconescu.
Consolidarea, un proiect pe hârtie
Imobilele consolidate în Craiova după cutremurul din anul 1977 sunt majoritatea clădiri de interes public, cum ar fi instituţii de învăţământ, de cultură, dar şi blocurile 13 din Valea Roşie, blocurile A şi F din Piaţa Gării. Printre instituţii ar fi Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică, Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă, fostul Teatru de Păpuşi.
„La ISU, sunt înregistrate cu un risc crescut de prăbuşire, la clasa I: Spitalul Clinic «Victor Babeş», Laboratorul de Sănătate Mintală, Secţia de Recuperare a Spitalului de Neuropsihiatrie, imobilul de la nr. 54A de pe România Muncitoare, sediul ISU.
În clasa a II-a avem: clădirea fostului Liceu Sanitar, blocul C, sc. 3-4 de pe strada Împăratul Traian, blocurile C2, A4 şi A5 de pe Calea Bucureşti, bl. F de pe strada Spaniei, bl. K2 din Piaţa Gării, blocul 5 de pe strada Eroilor, blocul Casa Albă şi imobilul de pe strada Gheorghe Bibescu, nr. 58.
Iar alte şase clădiri se încadrează în clasa a III-a“, a precizat reprezentantul ISU Craiova, Petre Grigorescu.
33 de ani de la cutremurul din 1977
4 martie 1977 a fost o zi normală până la ora 21 şi 22 de minute. În acel moment, s-a dezlănţuit un cutremur cu o intensitate de 7,2 pe scara Richter. Deşi a ţinut mai puţin de un minut, pentru milioane de români a durat o veşnicie. Seismuldin 1977 a făcut aproape 1.600 de victime, din care mai mult de 1.400 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări, au fost circa 11.300 de răniţi, iar 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.
