Este mai important să fim concentraţi asupra noastră decât asupra comportamentelor celorlalţi sau asupra evenimentelor care au cauzat anumite reacţii. Înţelesul pe care îl atribuim persoanelor şi evenimentelor pe care le întâlnim sunt cele care determină sentimentele şi comportamentul nostru. Făcând această distincţie, se asumă toată responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important să se înţeleagă că gândurile, sentimentele şi estimările nu sunt constante, ele oscilează datorită noilor informaţii şi situaţii cu care se vine în contact. De aceea, este imporant să cunoaştem câteva noţiuni despre inteligenţa emoţională.
Ce este inteligenţa emoţională? Inteligenţa emoţională este formată din patru elemente: înţelegerea mai bună a propriilor emoţii; gestionarea eficientă a propriilor emoţii şi creşterea semnificativă a calităţii vieţii; înţelegerea mai bună a celor din jur şi o convieţuire cu un grad de confort ridicat; crearea de relaţii mai bune la toate nivelele cu cei din jur şi creşterea productivităţii şi a imaginii personale. Conform cercetărilor statistice, competenţa emoţională este de două ori mai importantă decât abilităţile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale reprezintă înţelegerea şi gestionarea emoţiilor pentru a crea relaţii armonioase cu cei din jur.
Componente ale inteligenţei emoţionale: autoconştientizarea – determinarea punctelor forte şi a limitărilor, conştientizarea emoţiilor şi a efectelor acestora asupra comportamentului, precum şi a impactului acestora asupra celorlalţi, analiza comportamentului dintr-o perspectivă introspectivă. Altă componentă este managementul emoţiilor, adică obţinerea abilităţilor de a face faţă în mod eficient stresului şi frustrării, să fii flexibil şi să doreşti să te adaptezi la schimbare. Imaginea proprie şi automotivarea reprezintă dezvoltarea unui simţ de autoevaluare şi încrederea în abilităţile de a face faţă cererilor. Motivarea prin factori interni, precum nevoia de realizare şi nevoia de dezvoltare personală. Abilităţile sociale sunt ascultarea activă, intrarea în raport cu ceea ce simt ceilalţi, prevenirea unei influenţe negative a factorilor emoţionali asupra capacităţii de ascultare, asertivitate, gestionarea conflictelor. Beneficiile inteligenţei emoţionale: performanţe mărite, motivaţie îmbunătăţită, inovaţie sporită, încredere, leadership şi management eficient, munca în echipă excelentă.
Originile conceptului de inteligenţă emoţională
Termenul „inteligenţă emoţională“ a fost folosit pentru prima dată într-un articol din anul 1990, de către psihologii Peter Salovey şi John Mayer. Cu toate că acest termen este relativ nou, componentele conceptului de inteligenţă emoţională pot fi datate până la arhicunoscuta afirmaţie a lui Socrate (470 – 399 î.Hr.) „Cunoaşte-te pe tine însuţi“. În Biblie, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, îndemnurile „Nu fă altuia ce ţie nu-ţi place“ şi „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi“ pot fi văzute ca elemente de inteligenţă emoţională.
În 1983, Howard Gardner a introdus conceptul de „inteligenţe multiple“. El argumenta că există nu doar un singur tip de inteligenţă, precum cea măsurată prin teste şi dezvoltată în cadrul şcolar, ci multiple tipuri de inteligenţe. El a inventat sintagma „Nu întrebaţi cât de deştepţi sunteţi, ci cum sunteţi inteligenţi“. Gardner a identificat şapte tipuri de inteligenţă diferite de abilităţile comunicative şi matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus şi două abilităţi personale: autoconştientizarea stărilor interioare şi interactivitatea socială eficientă.
Cele şapte tipuri de inteligenţe ale lui Gardner sunt: inteligenţa matematică–logică, inteligenţa interpersonală, inteligenţa spaţială, inteligenţa ritmic–muzicală, inteligenţa intrapersonală, inteligenţa kinestezică, inteligenţa lingvistic-verbală.
Trezirea conştiinţei, factor ce influenţează inteligenţa emoţională
În partea pozitivă, managementul inteligent al emoţiilor dificile pare să ajute corpul în lupta împotriva bolilor. În trecut, am fost învăţaţi că sistemul imunitar şi creierul sunt organe complet separate şi de aceea am desconsiderat impactul emoţiilor. Noua ştiinţă despre imunitate neuropsihică ne arată că sunt legături biochimice între creier – în special centrii emoţionali – şi sistemul imunitar, deschizând astfel calea către explicarea modului în care emoţiile afectează sănătatea. Emoţiile funcţionează ca semnale, atrăgând atenţia asupra zonelor care necesită examinare.
Estimarea gradului de conştientizare al inteligenţei emoţionale reprezintă totalitatea evaluărilor, interpretărilor, impresiilor legate de propria persoană, de cei din jur şi de diverse situaţii. Aceste estimări sunt în mare măsură determinate de mediul familial, experienţele anterioare, sistemele de convingeri şi valori, şi iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de conştientizare al inteligenţei emoţionale (IE) ajută la înţelegerea modului în care dialogul interior influenţează sentimentele, acţiunile şi reacţiile, acestea putând fi schimbate în funcţie de diverse situaţii.
Aplicaţie practică: câteva indicaţii pentru conştientizarea modului în care se fac estimările:
Foloseşte propoziţii ce încep cu „Eu cred“.
Folosind conştient declaraţia „Eu cred“ se clarifică ceea ce crezi şi recunoşti că eşti o persoană responsabilă pentru propriile estimări.
Regulat, angajează-te în dialoguri şi analize interioare.
Conştientizează mesajul pe care ţi-l transmiţi inconştient. Alege un anumit moment din zi în care să porneşti un dialog interior.
Determină dacă dialogul tău interior lucrează pentru tine sau împotriva ta.
Gândeşte-te regulat la interacţiunile pe care le ai cu cei din jur.
Acordă-ţi câteva minute după ce te-ai întâlnit cu şeful tău, colegul tău de muncă sau prietenul, în care încearcă să determini ce a influenţat estimările sau percepţiile despre cele întâmplate. Asigură-te că eşti calm când te angajezi în acest dialog interior. Fiind calm, vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil şi raţional şi poţi trage concluzii logice şi corecte. Când eşti neliniştit sau supărat, concluziile trase au tendinţa să fie inexacte, chiar iraţionale.
Întreabă pe alţii despre opiniile lor. Orice eveniment sau situaţie poate fi evaluat dintr-o altă perspectivă. Pentru o obiectivitate maximă, întreabă-i pe ceilalţi cum au perceput sau au apreciat un anumit moment sau o anumită situaţie.
În acest fel putem deveni mult mai obiectivi în ceea ce priveşte evaluarea realităţii pe care o trăim, cel puţin din perspectivă emoţională.
Cred că aceste zile de iarnă pot deveni prilej de reflecţie la aceste concepte pentru a ne îmbunătăţi propria viaţă şi relaţiile cu ceilalţi.
