Locuitorii comunei Slivileşti se pot mândri cu faptul că ţuica fabricată în gospodăriile fiecăruia este primul produs tradiţional gorjenesc certificat. Nici un produs de origine animală nu a fost încă declarat „marcă înregistrată“ în judeţ.
Ţuica de Slivileşti rămâne singurul produs tradiţional din Gorj înregistrat ca marcă tradiţională, dar, în curând, oierii speră să îşi înregistreze brânza la OSIM. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV), Gorjul este judeţul cu cei mai mulţi mici producători din ţară, oameni care aduc pe pieţele agroalimentare produse naturale. La Slivileşti, comună cu un nume care aminteşte de cuvântul slav „sliva“-prună, ţuica ţăranilor a devenit produs tradiţional încă de acum trei ani. Ţuica fabricată de sătenii din Slivileşti are caracteristici deosebite, zona fiind foarte bogată în pomi fructiferi. Pentru ca un produs să fie declarat tradiţional este necesară realizarea unei documentaţii speciale, conform Ordinului nr. 690 din 28.09.2004, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Aceasta vizează întocmirea unui caiet de sarcini în care să fie descris produsul, caracteristicile, metoda de producţie, inclusiv natura şi proprietăţile materiei prime, dar şi a ingredientelor utilizate. Inginerul Constantin Brînduşescu s-a ocupat de înregistrarea ţuicii de Slivileşti ca marcă tradiţională. „În judeţul Gorj am avut şi caşul de Teleşti, însă fabrica de lapte de acolo s-a închis. Mai avem doar ţuica de Slivileşti ca marcă înregistrată, produs certificat“, a spus Aurel Tomescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj.
Oierii vor marca lor înregistrată: „brânza de Gorj“
Oierii din comuna gorjeană Crasna, zonă în care creşterea animalelor este una dintre ocupaţiile de bază ale ţăranilor, nu au putut înregistra la OSIM brânza pe care o produc de zeci de ani. Oierii din Crasna intenţionau să înregistreze produsul sub denumirea de „brânza de Crasna“, lucru care s-a dovedit imposibil. Potrivit autorităţilor locale, solicitarea crescătorilor de ovine a fost respinsă, iar explicaţia a fost aceea că produsul poate fi înregistrat doar ca «brânza de Gorj». Auzind vestea, preşedintele asociaţiei de ovine din Crasna, Ion Cherciu, a luat decizia ca împreună cu oierii de sub munte, reuniţi în Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine, să se unească, în felul acesta formalităţile de obţinere a mărcii înregistrate fiind mai uşor de dus la capăt. În prezent, în Crasna sunt aproximativ 40 de crescători de oi şi capre care au în proprietate sute de animale. La Novaci există de ceva vreme o Asociaţie Judeţeană a Crescătorilor de Ovine din care fac parte şi cei 45 de ciobani din această localitate. „Ne-am unit cu oierii de sub munte. Acum facem toţi parte din Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine şi vrem să înregistrăm produsul nostru tradiţional ca marcă înregistrată la OSIM cu titlul de ‘brânza de Gorj’. Duminică ne vom reuni în cadrul Consiliului de Administraţie al asociaţiei şi vom hotărî ce vom face referitor şi la acest lucru, dar şi la altele. Formalităţile sunt de lungă durată, din păcate. Acum lucrăm la ameliorarea rasei de oi ţurcane“, a spus Ion Cherciu, reprezentantul oierilor din comuna Crasna.
Micii producători trebuie susţinuţi de autorităţi
Documente de înregistrare sanitar-veterinară de vânzare directă de produse de origine animală, respectarea condiţiilor de igienă, produse etichetate pentru a atesta calitatea lor, certificate de sănătate atât pentru animale, cât şi pentru ţărani sunt doar câteva dintre cerinţele care trebuie respectate de micii producători din mediul rural. „Securitatea alimentelor este foarte importantă şi, tocmai de aceea, micii producători de produse primare de origine animală trebuie să obţină de la DSV Gorj un document de înregistrare sanitar-veterinară de vânzare directă a acestor produse. Produsele primare în cantităţi mici şi care sunt vândute direct sunt: laptele de vacă, ouă de găină, carne de pasăre sau iepure, peşte proaspăt, melci. Oamenii trebuie să ştie ceea ce cumpără, chiar dacă iau brânză sau lapte din pieţe. Cetăţeanul trebuie să ştie când a fost produs respectivul aliment, unde, să fie sigur că au fost respectate condiţiile igienico-sanitare impuse de lege. Produsele de origine animală trebuie să provină de la animale sănătoase, să nu fie falsificate, să nu fie contaminate cu diferite impurităţi, să nu fie transportate în recipiente de plastic sau sticle murdare, să aibă etichete, să aibă certificate sau buletine de sănătate. Micii producători trebuie sprijiniţi de autorităţile locale şi judeţene. De la ei, cetăţenii pot avea produse naturale sută la sută“, a precizat Ion Iliuţă, directorul DSV Gorj. Acesta a adăugat că micii producători muncesc foarte mult pentru a aduce pe piaţă produse de calitate. „Uneori, autorităţile nu ştiu ce înseamnă viaţa la ţară, cum este să ai în grijă zeci de animale, să te trezeşti la cinci jumătate, să le mulgi, să le dai mâncare, apă, să le îngrijeşti. Să mergi apoi la piaţă ca să vinzi brânză pentru a avea un venit. Cumpărătorii ştiu că este făcută în cele mai bune condiţii şi că este de la animale sănătoase“, a afirmat Ionică Mâtcan de la Novaci.
