3.2 C
Craiova
vineri, 4 decembrie, 2020
Știri de ultima oră Local Dolj Ilie Murgulescu, fiu de ţăran din Dolj, preşedinte al Academiei Române

Ilie Murgulescu, fiu de ţăran din Dolj, preşedinte al Academiei Române

Din timp în timp, apare în lumea noastră câte un tânăr cu o forţă intelectuală remarcabilă. Unii provin din familii de învăţători sau din familii de oameni cu carte. Alţii vin dintr-un sat modest, în care învăţătorul şi preotul au fost oamenii cu cea mai multă carte, dar care s-au ocupat de educarea copiilor, i-au selectat pe cei cu potenţial intelectual şi i-au îndrumat spre şcoli înalte. Uneori, părinţii acestor copii au înţeles repede că trebuie să facă eforturi financiare pentru a-i trimite la şcoli înalte. Alţii, poate mai săraci, au avut nevoie de insistenţa învăţătorului ca să-l suie pe copil în car şi să-l ducă până în cel mai apropiat oraş pentru a-l înscrie la liceu. Ştiu multe istorii de acest fel. Pe unii dintre oamenii care au parcurs acest drum i-am cunoscut. Pe alţii nu i-am cunoscut personal, dar i-am urmărit în presa vremii mele. Unul dintre aceştia a pornit dintr-un sat modest din Dolj, a învăţat la Craiova şi la Cluj, a muncit la Timişoara, iar apoi a mers la Bucureşti pentru a fi rector, pentru a fi ministru, pentru a deveni academician. Acest om s-a numit Ilie Murgulescu.

Spre culmile succesului

Ilie Murgulescu s-a născut pe 27 ianuarie 1902, în comuna Cornu, judeţul Dolj. După absolvirea şcolii primare din comuna natală urmează cursurile Gimnaziului „Fraţii Buzeşti“ şi Liceului „Carol I“ din Craiova. Cu mai multe ocazii, Ilie Murgulescu a evocat cu recunoştinţă modul în care învăţătorul din comună l-a convins pe tatăl său să-l trimită la Craiova, pentru a-şi continua studiile.
A urmat, între 1922 şi 1928, cursurile Facultăţii de Ştiinte a Universităţii româneşti „Regele Ferdinand I“ din Cluj. Această universitate fusese înfiinţată la 12 mai 1919, imediat după Marea Unire, şi s-a numit Universitatea „Daciei superioare“, iar apoi, din 1 februarie 1920, s-a numit Universitatea „Regele Ferdinand I“. Din 1926, fiind încă student, şi-a început activitatea didactică la Cluj, unde a funcţionat până în 1945.
Din 1945 a fost profesor la Institutul Politehnic din Timişoara, pe care îl va conduce, în calitate de rector, între 1947 şi 1948.
În noiembrie 1947 a fost numit, alături de alte cadre didactice din ţară, în primul Consiliu Profesoral provizoriu al Facultăţii de Agronomie din Craiova. La întrunirile Consiliului Profesoral s-au definitivat planurile de învăţământ, specializările şi catedrele didactice ale Facultăţii de Agronomie din Craiova.
Din 1949 este numit rector al Universităţii din Bucureşti, funcţie pe care o va ocupa până în 1950. A fost ministru al învăţământului (1953-1956) şi al învăţământului şi culturii (1960- 1963).
După obţinerea în 1930, cu „Magna cum Laude“ a titlului de doctor în chimie, efectuează un stagiu de cercetare, între 1932 şi 1933, la Universitatea din Leipzig. În laboratorul de fotochimie condus de profesorul Fritz Weigert s-a documentat asupra metodelor optice aplicate în chimie şi fotochimie. Cercetările ştiinţifice efectuate de profesorul Murgulescu în domeniul chimiei fizice au abordat teme legate de: structură moleculară şi spectroscopie, cinetică chimică, termodinamică chimică, electrochimie, radiochimie, chimie anorganică şi analitică. A efectuat, de asemenea, cercetări în domeniul cineticii chimice, combinaţiilor complexe ale tiosulfaţilor de argint şi cupru în prezenţa cationilor de sodiu, potasiu şi amoniu. În domeniul chimiei analitice, Ilie Murgulescu a stabilit noi metode pentru determinarea mercurului, a fost primul care a utilizat acidul ortoclorbenzoic în alcalimetrie şi acidimetrie, a stabilit noi metode conductometrice pentru titrarea molibdaţilor şi wolframaţilor utilizând azotatul de argint, precum şi a ionilor complecşi cianici ai fierului, aducând contribuţii la teoria proceselor de precipitare în analiza fizico-chimică. A publicat studii privind punctul de echivalenţă în titrimetrie şi determinarea potenţialului normal de electrod.
A avut contribuţii în domeniul reacţiilor redox, al descompunerii termice a metanului. A inventat pocedeul de polimerizare a acrilonitrilului.

Recunoaşterea valorii

Pentru activitatea sa ştiinţifică a fost distins cu Medalia de Aur a celui de al 39-lea Congres Internaţional de Industrie Chimică (1970). Profesorul Murgulescu a fost ales membru al Academiei Române în 1948, recunoscându-se astfel valoarea lucrărilor sale ştiinţifice. A fost ales vicepreşedinte (1959-1963) şi preşedinte al Academiei (1963-1966).
A contribuit, prin personalitatea sa, la reîncadrarea unor mari personalităţi în învăţământul universitar. Este vorba de George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Zamfirescu, Constantin D. Papastate şi de mulţi alţii. Iată ce spunea, într-un interviu, Nicolae Şerban Tanaşoca, istoric român: „Era ultima mare «purificare» a studenţimii, cea din 1959, când foarte mulţi tineri cu origine zisă nesănătoasă au fost exmatriculaţi. Am tot făcut memorii fără răspuns la autorităţi până ce, în primăvara anului 1960, a venit în fruntea ministerului învăţământului Ilie Murgulescu… şi acest nou ministru ne-a reînmatriculat aproape pe toţi. Ilie Murgulescu era socotit pe vremea aceea un nou Spiru Haret“.
A avut un rol important în înfiinţarea la Craiova a Centrului de Studii Socio-Umane al Academiei Române, a Editurii Scrisul Românesc şi a revistei Ramuri.
Începând cu anul 1977 a fost marginalizat de mai-marii vremii pentru că s-a opus ca Institutul de chimie-fizică să nu mai fie coordonat de Academia Română. Spre bucuria lui Ilie Murgulescu, în 1990, acest institut a revenit în cadrul Academiei.
Soţia sa, Elena Murgulescu, a fost profesoară de matematică la Politehnica din Bucureşti, autoare a mai multor cărţi de specialitate, printre care „Geometrie analitică şi diferenţială“, publicată de Editura Didactică şi Pedagogică în 1965.
Ca recunoaştere a realizărilor sale ca profesor şi cercetător, Academia Română a decis ca Institutul de chimie fizică din Bucureşti să poarte numele „Ilie Murgulescu“, iar Universitatea din Bucureşti a numit sala de curs în care a predat chimia-fizică timp de 23 de ani, Amfiteatrul „Acad. Ilie Murgulescu“. Un liceu din Craiova poartă numele „Ilie Murgulescu“.
S-a stins din viaţă pe 28 octombrie 1991 în Bucureşti.
Acesta este drumul pe care l-a parcurs, în 89 de ani, Ilie Murgulescu din satul Cornu-Dolj.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

România: 176 de decese și 1.275 de pacienți în...

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că...

ȘTIRI GdS

Craioveni reţinuţi pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice

Trei bărbaţi de 22, 30 şi 28 de ani, din Craiova, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, aceştia fiind bănuiţi de...

Gorj: Ordine de protecție împotriva a doi soți acuzați...

Doi bărbați din Gorj au intrat în atenția poliție sub acuzația de violență în familie. Polițiști din cadrul Postului...

Transport ilegal de lemne, depistat pe un drum forestier...

Polițiști din cadrul Serviciului de Ordine Publică împreună cu reprezentanți din cadrul Direcției Silvice Gorj, au identificat ieri pe un drum forestier...

Gorj: Cetățenii au sunat la tel verde să reclame...

În cursul lunii noiembrie, prin intermediul liniei telefonice gratuite TEL VERDE au fost primite din partea gorjenilor, 5 semnalări de nerespectare a...

Măștile trebuie aruncate doar în recipientul pentru deșeuri reziduale

Operatorul de salubrizare din județul Dolj îndeamnă populația ca să arunce măștile doar în recipientul pentru deșeuri reziduale. Este...

104 cazuri noi de COVID-19 în Dolj

Prefectura Dolj a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 104 de cazuri noi de COVID-19 în județ. Situația...