Acasă Local Ana Aslan - descoperitoarea secretului tinereţii fără bătrâneţe!

Ana Aslan – descoperitoarea secretului tinereţii fără bătrâneţe!

-

Sunt puţini cei care nu au auzit de actorii Charlie Chaplin sau Greta Garbo, de preşedinţii Charles de Gaulle, Ronald Reagan sau Tito, de miliardarul Aristotelis Onassis sau de pictorul Salvador Dali.
Sunt extrem de puţini români care nu au auzit de Gerovital, medicamentul fabricat în România de peste 50 de ani şi folosit în tratamentele destinate  încetinirii procesului de îmbătrânire, în tratarea reumatismului cronic, sclerodormiei, aterosclerozei şi a depresiei.
Mai puţini ştiu însă că Gerovital a fost prima marcă românească de cosmetice înregistrată la Oficiul European de Brevete şi Mărci.
La fel de puţini sunt şi cei care ştiu care este legătura dintre Gerovital şi numele sonore citate mai înainte.
Ei bine, legătura este Ana Aslan, medic, profesor, om de ştiinţă, inventatoare a unor medicamente esenţiale pentru tratamentul îmbătrânirii, cunoscute sub numele de Gerovital şi utilizate în egală măsură de cei mai selecţi pacienţi din lume, dar şi de oameni obişnuiţi.

Visuri devenite realitate

Ana Aslan s-a născut pe 1 ianuarie 1897, la Brăila. A fost cel mai mic dintre cei patru copii ai lui Mărgărit Aslan şi ai Sofiei, o bucovineancă frumoasă. Când s-a născut Ana, tatăl său tocmai împlinise 59 de ani. Urmează cursurile Colegiului Romaşcanu din Brăila. După moartea tatălui, când Ana avea 13 ani, familia Aslan se mută la Bucureşti. În această perioadă visa să ajungă pilot, impresionată de încercarea lui Aurel Vlaicu de a traversa Carpaţii. Chiar a zburat cu un mic aparat tip Bristol – Coandă. În anul 1915 îşi termină studiile la Şcoala Centrală din Capitală şi decide să devină medic. Se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, în ciuda opoziţiei mamei sale. Dedicată viitoarei meserii, pe durata Primului Război Mondial, activează ca voluntar în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. Din 1919, deşi era încă studentă, lucrează alături de renumitul neurolog Gheorghe Marinescu. În 1922, după absolvirea facultăţii, este numită preparator la Clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul D. Danielopolu, care o îndrumă şi în elaborarea tezei de doctorat. Îşi continuă activitatea didactică şi spitalicească la Spitalul Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, la Clinica Medicală din Timişoara, la Spitalul CFR. Din 1949, devine şeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. Punctul de plecare în cariera de gerontolg l-a reprezentat experimentarea procainei în cazul unui student ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Iată ce povestea Ana Aslan: „Pe 15 aprilie, am cunoscut un tânăr student la medicină, care suferea de artroză acută, în stare de criză de trei săptămâni. Genunchiul lui era imobilizat şi fiecare mişcare îi provoca dureri atroce. Medicaţia care-i fusese administrată nu-i uşurase suferinţa decât pe termen scurt“. A hotărât să-i administreze o soluţie cu procaină 1% în artera femurală. Tratamentul a reuşit, iar după câteva minute tânărul a ridicat piciorul şi l-a îndoit de mai multe ori. La scurt timp, el a părăsit spitalul. Ana Aslan nota: „Şocul şi interesul erau atât de mari, încât am renunţat la cariera universitară – căreia mă dedicasem trup şi suflet – pentru a mă consacra studiului acestei substanţe“. Avea 52 de ani, vârsta la care multora le este greu să înceapă un drum în viaţă.

În lumea cercetării

Îşi continuă cercetările într-un azil de bătrâni şi evidenţiază importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Pe 22 ianuarie 1952, la cererea Anei Aslan, se înfiinţează Institutul de Geriatrie, primul de acest fel din lume, iar modelul de organizare a fost recomandat ulterior pentru organizarea şi altor institute similare din lume.
Din fericire, rezultatele cercetărilor au fost încurajatoare încă de la început. Iată unul dintre exemple. Un pacient de 110 ani. După patru ani de tratament, putea să meargă singur, mâinile nu-i mai tremurau, avea poftă de mâncare, părul alb se repigmenta, iar depresia era înlocuită de o stare psihică bună. După cercetări efectuate pe 7.600 de pacienţi s-a ajuns la o compoziţie care exercita în organism o acţiune mai îndelungată şi au denumit-o vitamina H3, pentru a indica acţiunea de tip vitaminic a medicamentului.
Din 1958, în laboratoarele Institutului de Geriatrie începe prepararea industrială a vitaminei H3. În 1972 elaborează, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, „Gerovital H3“, produs farmaceutic cu acţiune în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum şi în bolile bătrâneţii, în ateroscleroză, vitiligo, sclerodermie etc. În 1974 devine membru al Academiei Române. În 1976 primeşte Brevetul pentru „Aslavital“, un produs eficace în terapia sistemului nervos şi a aparatului cardiovascular şi introdus în producţie industrială, în 1980. În 1952, Organizaţia Mondială a Sănătăţii i-a oferit Premiul Internaţional şi medalia „Leon Bernard“ pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei.
În 1985, Ana Aslan publică lucrarea de sinteză intitulată „Precizări după 31 de ani de folosire“ o lucrare de sinteză asupra produsului Gerovitalul H3, prin care se demonstrează ac­­ţiunea stimulatoare asupra proceselor de regenerare la ni­­velul ţesutului hepatic, a mucoasei gastrice şi a mă­du­vei osoase. De asemenea, sub acţiunea Gerovitalului H3 se produce şi re­­generarea fiziologică şi morfologică a muşchiului stri­at şi a nervilor periferici. De asemenea, rezultatele obţinute prin aplicarea tratamentului înaintea producerii distrofiei, recomandă utilizarea profilactică a medicamentului
Ana Aslan a murit pe 20 mai 1988, în Bucureşti. Avea 91 de ani.
Recunoaşterea valorii sale în întreaga lume poate fi demonstrată şi prin cele 130.000 de scrisori primite din 123 de ţări şi care se păstrează în arhiva Insitutului de Geriatrie din Bucureşti.
Ca recunoaştere a rezultatelor obţinute, mai multe unităţi şcolare din ţară (Timişoara, Brăila) poartă numele Ana Aslan. 

Un strop de apă vie

Prima cremă Gerovital a fost produsă la întreprinderea Farmec din Cluj-Napoca în 1968.
Înainte de 1989, marca Gerovital H3, cu facsimilul de semnătură „prof. dr. Ana Aslan“, aparţinea în totalitate statului român, reprezentat prin Centrala Industrială de Medicamente Cosmetice şi Lacuri. În 1992, succesoarea fostei centrale a cesionat marca Gerovital H3 celor doi producători autohtoni, Farmec şi Miraj, în conformitate cu produsele cu care erau prezenţi pe piaţă la acel moment.
O poveste reală, parcă ruptă din basmul lui Petre Ispirescu – „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“. Până şi sfârşitul se aseamănă. Secţia de la Otopeni a Institutului de Geriatrie nu mai este ce a fost. Zeiţa „ Afacere“ a învins-o pe zeiţa „Ştiinţă“.
Deosebirea faţă de povestea lui Petre Ispirescu este că legătura cu trecutul  este păstrată cu sfinţenie. Albumele cu fotografiile în care apare Ana Aslan, articolele din presa vremii sunt păstrate cu sfinţenie.
Aş vrea ca această evocare să fie „un strop de apă vie“ care să o ajute pe Zeiţa „Ştiinţă“ în lupta pe care o duce în zilele noastre.

Gheorghe MANOLEA

 

ȘTIRI VIDEO GdS

12 COMENTARII

Spitalul Gerota din Bucureşti a ieşit din carantină

La nivelul spitalului Gerota, aparținând Ministerului Afacerilor Interne, au fost efectuate activități de dezinfecție și igienizare, iar în acest moment carantină a...