388 de milioane de cetăţeni din Uniunea Europeană au fost chemaţi, începând de joi, să-şi aleagă cei 736 de eurodeputaţi care îi vor reprezenta în Parlamentul European, pe fondul unui absenteism major, relatează AFP.
Primele rezultate oficiale privind culoarea politică a viitorului Parlament de la Strasbourg vor fi cunoscute începând cu ora 20.00 GMT, dar, după căderea serii, sondajele efectuate la nivel naţional vor oferi suficiente informaţii privind tendinţa de vot.
Absenteism record
Un absenteism record se profilează deja, după ce la precedentul scrutin s-a înregistrat o prezenţă de doar 54,6%. Cauza: Parlamentul European este considerat prea îndepărtat de alegători, lipsind, astfel, o motivaţie clară pentru a participa la acest scrutin.
În Italia, unde aceste alegeri vor constitui un test pentru şeful guvernului, Silvio Berlusconi, confruntat cu nenumărate scandaluri, participarea la vot a fost, în prima zi, de doar 17,8%, faţă de 20,5%, cât s-a înregistrat în urmă cu cinci ani.
În Olanda, participarea a fost de 36,5%, faţă de 39,2% în 2004.
În Franţa, sondajele indică un absenteism cuprins între 56% şi 62%, faţă de 57,2% în 2004. Germania, ţara care dă cel mai mare număr de europarlamentari, ar putea să beneficieze de o prezenţă mai mare, în condiţiile în care alegătorii vor fi mobilizaţi de suprapunerea dintre alegerile municipale în 16 state regionale cu scrutinul european. Chiar şi Grecia, unde votul este obligatoriu, va cunoaşte o rată de absenteism de 25%, în lipsa unor sancţiuni efective şi pe fondul unui climat de tensiuni politice între marile partide. În plus, temperatura va depăşi 30 de grade Celsius, iar astăzi este zi liberă în Grecia.
Ascensiunea extremei drepte
Această lipsă de interes constituie un teren favorabil partidelor antieuropene radicale, care capitalizează voturi pe seama dificultăţilor guvernelor de a face faţă crizei globale, a fricii de imigraţie şi a curentului eurosceptic.
În Olanda, tonul a fost dat joi de partidul islamofob de extremă dreaptă, condus de Geert Wilders, care a obţinut 17% din voturi.
În Austria, partidul de extremă dreaptă FPO este creditat de sondaje cu peste 15% din sufragii, faţă de 6,31% în 2004.
Şi în România, scrutinul ar putea permite Partidului România Mare să intre în Parlamentul European, cu o cotă de 6% din voturile naţionale. Acelaşi scenariu s-ar putea repeta în Ungaria, unde partidul de extremă dreaptă Jobbik ar putea câştiga unul sau două locuri în PE. În Marea Britanie, unde primul-ministru laburist Gordon Brown a recunoscut deja înfrângerea formaţiunii pe care o conduce, Partidul pentru Independenţa Marii Britanii, care pledează pentru retragerea ţării din UE, ar putea depăşi cota de 20%, devansând astfel laburiştii.
Se profilează o victorie a dreptei
La nivel general, sondajele din Europa întrevăd o victorie a dreptei, unde partide precum cel al lui Berlusconi sau al preşedintelui francez Nicolas Sarkozy conduc deja aproximativ 20 de guverne dintre cele 27 de ţări membre ale UE.
Per ansamblu, echilibrul actual din PE urmează să rămână neschimbat. Stânga social-democrată, incapabilă să obţină vreun profit de pe urma crizei, va rămâne cea de-a doua forţă politică, în urma formaţiunilor de centru dreapta, dar înaintea liberalilor.
Marius MIHĂIESCU HotNews.ro
